Gândul zilei după Omraam Mikhaël Aïvanhov!!

Frica – este învinsă de lumină

„Existența umană poate fi comparată cu străbaterea unei păduri sau ascensiunea unui munte înalt. Câte strădanii de făcut, câte pericole de înfruntat pentru a ajunge la capăt! Iar dacă această traversare sau escaladă se face în întuneric, riscul de a te rătăci devine mare, poți avea niște întâlniri periculoase, te poți prăbuși într-o prăpastie…În întuneric, nu numai că ești expus cu adevărat pericolelor, dar frica creată în tine însuți devine cea mai periculoasă, neștiind cum să interpretezi zgomotele și formele neconturate ce le vezi agitându-se. Or, a avea frică înseamnă să oferi putere la ce îți este frică, pregătindu-i toate condițiile pentru a-ți face rău.

Iată, în mod simbolic, ce reprezintă viața oamenilor, atunci când ei nu posedă adevărata cunoaștere. Numai adevărata cunoaștere ce îi însoțește ca o lumină le poate oferi siguranța și pacea. Chiar dacă au încercări de străbătut, ei continuă să înainteze cu un pas ferm fiindcă ei cunosc realitatea lucrurilor.”

 

Secretele fericirii în înțelepciunile lui Solomon!

 „Drumul spre fericire presupune trei secrete: hotărâre, efort şi timp.”— Dalai Lama

Personajul biblic Solomon, fiul lui David, este recunoscut în istorie ca unul dintre cei mai înțelepți oameni.

În înțelepciunile lui Solomon, se descriu cel mai frecvent armonia cu viața și secrete ale fericirii care au făcut înconjorul lumii!

Am găsit o istorioară care îndeamnă în sine spre bine, spre împăcare, spre bunătate.

 Pilda lui Solomon despre sensul vieții și împlinire.

„Când regele Solomon s-a întors din munți, după apusul soarelui, cei adunați la poale l-au întrebat:

– Eşti sursa noastră de inspirație. Cuvintele tale transformă inimi, iar înțelepciunea ne luminează minţile. Suntem nerăbdători să te ascultăm.

– Spuneți-ne cine suntem?

El a zâmbit şi a spus:

– Sunteți lumina lumii. Sunteți – stelele. Sunteți – templul adevărului. În fiecare dintre voi e Universul. Coborâți mintea în inimă, întrebați-vă inima, ascultați prin iubirea voastră. Fericiți sunt cei care cunosc limba lui Dumnezeu.

– Care este sensul vieții?

– Viața este o cale, un scop și o răsplată. Viața este un dans al Iubirii. Misiunea voastră este să înfloriți. Să exişti – este un mare dar pentru lume. Viața voastră este istoria Universului. De aceea, este mai frumoasă decât toate teoriile. Tratați viața ca o sărbătoare. Viața este alcătuită din prezent. Iar sensul prezentului – e să fii în prezent.

– De ce ne urmăresc nenorocirile?

– Ce ai semănat, aceea culegi. Nenorocirea este alegerea ta. Sărăcia este creația omului. Iar amărăciunea este rodul ignoranței. Învinuind, pierdeți puterea și dorind cu pasiune, alungați fericirea. Sărac devine cel care irosește timpul. Nu lăsați mulțimea să vă ruineze sufletul.

– Cum să depășim nenorocirile?

– Nu vă judecați. Căci sunteți divini. Nu vă comparați și nu împărtășiți. Mulțumiți pentru tot. Bucurați-vă, pentru că bucuria face minuni. Iubiți-vă pentru ca cei care se iubesc pe sine, iubesc totul. Binecuvântaţi pericolele, pentru că cei curajoși găsesc fericire. Rugați-vă în bucurie – și nenorocirea vă va ocoli. Rugați-vă, dar nu negociați cu Dumnezeu. Să ştiţi că lauda este cea mai bună rugăciune, iar fericirea este cea mai bună hrană pentru suflet.

– Care este calea spre fericire?

– Sunt fericiți cei ce iubesc, cei ce sunt mulțumiți. Fericiți sunt cei pașnicii. Fericiți sunt cei care găsesc raiul în sine. Fericiți sunt cei ce caută. Fericiți sunt cei care-şi împlinesc destinul. Fericiți sunt cei care au cunoscut Unitatea. Fericiți sunt cei care au cunoscut gustul lui Dumnezeu. Fericiți sunt cei care sunt în armonie. Fericiți sunt cei iertători.

– Care este secretul abundenței?

– Viaţa voastră este o mare comoară a lui Dumnezeu, iar Dumnezeu – e comoara inimii omului. Bogăția din voi este inepuizabilă, iar abundența din jur este nelimitată. Lumea este suficient de bogată, pentru ca fiecare să devină bogat. Cu cât mai mult oferi, cu atât mai mult vei obține. Fericirea stă în pragul casei voastre. Deschide-ţi abundența. Și transformați totul în aurul vieții. Fericiți sunt cei care găsesc comori în ei înșiși.

– Cum să trăiești în lumină?

– Beți din fiecare moment al vieții, pentru că o viață netrăită dă naștere tristeții. Și să știţi că ce este în interior, este şi afară. Întunericul lumii este din întunericul inimii. Omul este sămânța soarelui. Fericirea este răsăritul soarelui. Contemplarea lui Dumnezeu este dizolvarea în lumină. Iluminarea este strălucirea miilor de sori. Fericiți sunt cei care-şi doresc lumină.

– Cum să găsim armonie?

– Trăiți simplu. Nu faceți nimănui rău. Nu invidiați. Lăsați îndoielile să curețe, nu să aducă neputință. Dedicați-vă viaţa frumosului. Creați pentru creație, nu pentru recunoștință. Transformați trecutul uitând de el. Aduceți ceva nou în lume. Umpleți corpul de iubire. Deveniți energia iubirii, pentru că iubirea inspiră. Unde este dragoste – acolo este Dumnezeu.

– Cum să atingi perfecțiunea vieții?

– Omul fericit îi transformă pe mulți. Oamenii nefericiți rămân sclavi, pentru că fericirea iubește libertate. Bucuria este acolo unde e libertate. Învățați arta fericirii. Fiți deschiși lumii, iar lumea vi se va deschide vouă.
Şi privindu-i pe toţi cu dragoste el a adăugat – dar multe vă va deschide Tăcerea. Doar fiți voi înșivă.

Notă: Trăiește în armonie! Fii împăcat cu tine însuți!”, este unul din mesajele lăsate omenirii de regele Solomon!

 

Copilul din mine…..

Dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată! Tom Stoppard

    Copilul din mine……..păstrez cu sfințenie aceste trăiri…….trăiri jucăușe, emoții vulcanice…..sentimente de naturalețe și inocență.

Copilul din mine……păstrează zâmbetul, energia, puritatea, lipsa grijilor.

Copilul din mine ……luptă să nu dispară niciodată, și eu lupt o dată cu el.

Ce aș spune eu tuturor…………..păstrați emoția copilăriei, trăirile jucăușe pe alocuri zburdalnice, păstrați inocența, corectitudinea stărilor copilărești…astfel cum au zis poeții- simțindu-te copil nu vei îmbătrâni niciodată. Să păstrăm acele amintiri ale copilăriei cum a salvat în memorie Ion Creangă istorioarele sale în ”Amintiri din copilărie”, Gaston Bachelard susține că ”Copilăria durează toată viață. Ea se întoarce mereu pentru a însufleți secțiuni mari ale vieții de adult. Poeții ne vor ajuta să găsim copilăria vie din noi, această lume permanentă, durabilă, de neclintit.”

Copilul din mine…….este……va fi și va rămâne acolo pentru că eu îl accept………..eu îl susțin…………el este acolo pentru a mă inspira….ceea ce face și acum………..sugerează, ghidează gândul și simțirea…….

Doar că am înțeles un pic mai târziu că a păstra copilul din mine e o minune, ceea ce e acolo în suflet trebuie prețuit, jocul, zâmbetul, inocența, curățenia copilăriei….trebuie păstrate…..protejate și încurajate…………..

Dacă aș putea sta de vorbă cu copilul care am fost, l-aș ruga să mă ierte. Pentru toate momentele în care l-am uitat, l-am ignorat, nu i-am fost aproape și nu l-am iubit.  A fi copil în suflet, înseamnă  a fi mereu tânăr. Iertare cer pentru momentele în care nu am lenevit, momente în care chiar nu am copilărit, am făcut mai multe decât a fost nevoie, și nu am apreciat/ acceptat copilăria. Aș cere iertare pentru goana după maturitate, pentru voința mare de a fi adult, pentru că mi-am dorit să cresc prea repede și să devin serioasă. Pentru gândirea de adult și pentru pornirile mature pe care din totdeauna le-am avut.

A fi copil e lucru mare……

A păstra copilăria e o valoare!!!

Dacă mi-aș fi scris atunci când eram copil o scrisoare către mine- adult, aș fi înșirat pe foaie următoarele………….. m-aș fi rugat să nu mă uit… să nu uit ce însemnă să fii copil, să râd din toată inima, să iubesc mult- natura, viața ,oamenii așa cum sunt, pe mine însămi, să apreciez clipa, momentul, ziua, anul…….să pun preț pe ceea ce am și pe ceea ce fac,  și să  îndeplinesc din toată inima ceea ce-mi place, să mă bucur de tot ce este pe pământ, cu bune și rele, să-mi deschid inima și să o ascult pe ea întotdeauna. M-aș fi rugat să nu uit că copilăria înseamnă să râzi fără motiv, să alergi fără destinație și să găsești soluție din toate întâmplările. M-aș fi rugat să iau viața ca pe un joc unde se învață, nu ca pe o povară, m-aș fi rugat  să-mi păstrez curiozitatea descoperirii, a noului, a lipsei de frici, și să privesc lumea cu generozitate, smerenie și adevăr. Dacă mi-aș fi scris o scrisoare poate lumea mea ar fi fost altfel, aș fi urmat propriile indicații, pentru că copii gândesc pozitiv, copii văd oamenii și anturajul în culori vii și pozitive,  aș fi simțit viața cu alt gust!

Copilăria este o lume aparte; pentru noi o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei ce fac parte din ea dimpotrivă, una reală și plină de armonie. – Eugen Herovanu

  Notă:  Drag cititor, simte copilul din tine, să nu uiți să-l  iei cu tine, oriunde mergi….. Amintește-ți, în fiecare moment de incertitudine, că nu ești singur.  Lasă copilul din tine liber și vei simți bucurie fără să vrei, vei simți curaj fără motiv, vei avea culorile curcubeului ca îndrumător spre bine, spre rezolvări, spre viață, spre culoare!

     PS:    Copilăria este primăvara tinereții. – Alexandru Gh. Radu

 

Dorul unui gând…………..

Mi-e dor…………..

Mi-e dor de munte și răcoare…..și de cocori zburând în zare……

Mi-e dor de zâmbet de copil, și de emoții de april……….

Mi-e dor să sar într-o băltoacă ……..să simt că viața mi-e o joacă……

Mi-e dor de zgomotul din vară……………neobosită stând pe-afară…..

Mi-e dor de basme și povești……mi-e dor de vise copilărești…..

Mi-e dor de viață, mi-e dor de ploi………mi-e dor de clipe, mi-e dor de noi….

Mi-e dor de zile colorate…….mi-e dor de toamna scăldată-n noapte…..

Mi-e dor de geamul meu deschis……mi-e dor de tainicul meu vis……

Mi-e dor să văd în zarea grea…….surâsul tău frumos de nea………..

Mi-e dor și doru-i tare greu……adânc pătruns în sufletul meu……

Autor: Apostol Cristina

Notă:  Dorul unui gând. Vorbe pentru suflet, suflet în vorbele mele….

Sursa foto: pinterest.ro

Sufletul. Povestea unui bătrân.

De ce cu cât faci mai mult bine, cu atât ești tratat mai rău?

Odată, la uşa unui bătrân înțelept a bătut o tânără şi cu lacrimi în ochi i-a povestit povestea sa:

– Nu ştiu cum să trăiesc în continuare – a spus ea cu voce tremurândă. Toată viața m-am comportat bine cu oamenii, am fost sinceră cu ei, mi-am deschis sufletul… Am făcut doar bine tuturor, fără să aștept ceva în schimb. Am făcut totul gratuit, dar în schimb am primit doar rău și batjocură. Am obosit…spuneți-mi, ce pot să fac?

Înțeleptul a ascultat-o cu răbdare și i-a oferit fetei un sfat:

– Dezbracă-te goală şi mergi pe străzile orașului – a pus bătrânul calm.

– Îmi pare rău, dar nu voi face aceasta! Probabil aţi înnebunit sau e o glumă!

Bătrânul atunci s-a sculat, a deschis larg uşa şi i-a pus în faţă o oglindă.

–  Te simți rușinată să ieși goală în stradă, însă nu şi atunci când mergi prin lume cu sufletul dezgolit, deschis ca această uşă. Le permiți tuturor să intre. Sufletul tău e o oglindă, de aceea noi toţi vedem în alţi oameni propria reflexie. Sufletul lor e plin de răutate şi vicii – exact această imagine o văd când privesc în sufletul tău pur. Lor nu le ajunge forța şi curajul pentru a recunoaște că ești mai bună decât ei. Din păcate aceasta o pot face doar oamenii curajoși.

– Ce ar trebui să fac? Cum pot schimba această situație, dacă de mine nu depinde nimica, a întrebat fata.

– O să-ţi arăt ceva. Privește grădina mea. Mulți ani la rând ud aceste flori frumoase, am grijă de ele. Sincer să-ţi spun, n-am văzut niciodată cum îşi desfac bobocii. Tot ce văd sunt aceste flori înflorite, care mă atrag cu frumusețea şi mirosul lor. Draga mea copilă, învață de la natură. Privește aceste flori şi fă ca ele – deschide-ți sufletul cu atenție, pentru ca oamenii nici să nu observe acest lucru. Deschide-ţi sufletul doar oamenilor buni. Pleacă de la cei care-ţi rup petalele, le aruncă sub picioare şi le calcă. Aceste buruieni încă nu au crescut până la nivelul tău, de aceea nu îi vei putea ajuta cu nimic. Vor vedea în tine doar o reflexie urâtă a lor.

Notă: În lume există multă murdărie şi răutate. Doar cel ce doreşte, poate rămâne curat.

Am învățat……

 

Am învățat să iau căldura razelor soarelui, și să-mi încălzesc sufletul și să dărui aproapelui din căldura mea.

Am învățat să iert și să iubesc……..atunci când viața îmi oferea cele mai dure obstacole; abia atunci am început să trăiesc cu adevărat.

Am învățat să fac loc în sufletul meu doar bunătății, că-n bunătate stă farmecul unui om.

Am învățat să prețuiesc clipa, mometele plăcute trec  foarte ușor, mie îmi place să le pecetluiesc undeva în adâncul sufletului întru eternitate.

Am învățat să fiu hotărâtă și încrezătoare în mine și în cei ce mă iubesc, viața mea sunt cei ce-i am alături.

Am învățat să lupt pentru visul meu, doar așa am ajuns aici și acum!

Am învățat să sper când totul părea în zadar!

Am învățat să primesc ajutor, să ajut la rândul meu, să fiu recunoscătoare și să mulțumesc, să respect și să dau importanță.

Am învățat să apreciez, oamenii, natura, viața, cuvântul, fapta, orice………..momentele mari sunt formate din lucruri mărunte!

Am învățat să fiu împăcată cu viața, să adun în palmares învățături zi de zi, să-mi creez propriile reguli și noțiuni legate de viață.

Am învățat să descifrez misterul zilei, al bunătății, al omului, al vieții……

Am învățat să dăruiesc, nu pentru că am prea mult ci pentru că știu ce e să nu ai nimic…..

Am învățat că nu contează ce ai în viață, ci pe cine ai aproape……………

Și-am înțeles……….Iubirea nu recunoaște ura, bunătatea nu implică răutate, iar emoțiile pozitive nu acceptă negativismul….

720dc658868eebcb8a61e930d9331562.jpg