Trăim într-o lume plină de măști, plină de aroganță, plină de ignoranță și murdărie, da, murdărie a sufletului, a înfățisării, a cuvântului; cât de ușor rănim și cât de greu e să recunoaștem……….cât de ușor urâm și cât de greu ne e să ne exprimăm emoțiile de iubire….
Suntem săraci cu sufletul, cu vorba și cu fapta…….ne punem bariere la orice, ne ascundem în ”cochilia” noastră și nu facem nimic, nu acționăm, doar supraviețuim, consumăm, și ne stingem tot săraci………
Suntem săraci pentru că plângem după lucruri, materii epuizante dar uităm să apropiem suflete, suntem săraci pentru că acaparăm obiecte dar renunțăm la oameni, la comunicare și pasiune.
Suntem săraci pentru că dăm valoare stărilor perfide, a angoasei, dar ascundem binele din noi, a fi un om bun nu este o slăbiciune, e o virtute!
Suntem săraci pentru că alegem să renunțăm de fiecare dată când ni se oferă o șansă, în loc să demonstrăm că suntem o forță puternică și valoroasă, a lupta pentru ce-ți place și ce iubești este un fapt de eroism, demonstrează-ți-l, pentru că îl ai acolo ascuns în suflet, redescoperă-te.
Suntem săraci pentru că în loc să ne luăm zborul către visele și aspirațiile noastre alegem să ne împăcăm cu nimicul existent, alegem nepăsarea și ignoranța, alegem să fim luați de curent , în loc să ne zbatem pentru viitorul nostru.
Suntem săraci pentru că, deşi avem viaţă, nu trăim. Suntem pasivi în ea, oare nu v-ați pus întrebarea- oare ce las eu în urma mea?, eu mi-am pus întrebarea respectivă, și lupt ca să fiu văzută și auzită.
Suntem săraci pentru că avem atâtea emoții și sentimente dar ni le blamăm, le ascundem chiar și de noi înșine. Am ajuns săraci de cuvinte și trăiri pentru că nu știm să le exprimăm, am uitat să ne setăm această funcție de a fi deschiși, emotivi și iubitori.
Suntem săraci pentru că în loc să uităm punem la suflet, pentru că în loc să privim înainte privim în urmă, pentru că în loc să ne bucurăm de ce avem, suntem nemulțumiți de ce nu avem.
Suntem săraci în trăiri firești, pentru că avem mâini, dar nu mângâiem, nu ştergem lacrimi, nu îmbrăţişăm, sărăcia o manifestăm prin ignoranță și pasivitate, prin detașare și uitare.
Suntem săraci pentru că în loc să mergem înainte rămânem în locuri unde nu ne este bine, pentru că în loc să spunem ce simțim, algem tăcerea, împăcarea distructivă cu prezentul și rutina.
Suntem săraci pentru că avem splendoarea naturii, soarele ca lumină, cerul ca deschidere, însă alegem să ne închidem în casă și în sine, să fim solitari, epuizăm forțele în singurătate și urât.
Suntem săraci pentru că având frumusețea împrejurimilor noi alegem să stăm cu privirea în jos sau în telefon, alegem indiferența, mulți au uitat pur și simplu să facă pauze și să privească evoluția naturii, știți voi oare cât e de frumos afară, și e soare plăcut de toamnă.
Suntem săraci pentru că în loc să avem curaj ne este frică, pentru că în loc să stăm drepți ne lăsăm intimidați și blocați, pentru că în loc să deschidem ferestre spre nou, rămânem stopați în vechi, pentru că în loc să gândim ne pierdem, alunecăm și cedăm.
Suntem săraci pentru că avem sufletele pline de zâmbete, dar chipurile ne sunt încărcate de grimase triste. Cât de straniu nu ar suna, alegem în prezent cui să zâmbim, de ce oare?, de ce nu putem dărui zâmbetul nostru oricui?, de ce oare?…..alegem supărarea, îngrijorarea în locul unei zile bune.
Suntem săraci pentru că credem vorbele goale în loc să verificăm veridicitatea, și alegem să judecăm după ele, pentru că în loc să fim raționali ne pierdem în sentimente distructive care ne ”vulcanizează”, pentru că în loc să acționăm la timp ne plângem de ce am pierdut, pentru că în loc să ne ascultăm intuiția îi ascultăm pe cei ce ne duc în eroare.
Suntem săraci pentru că în loc să punem preț pe sănătatea noastră alegem să muncim în exces fără a ne da răgaz, pentru că alergăm după bani pentru ca apoi să-i irosim pe nimicuri care ne omoară timpul şi sănătatea, dar nu avem bani pentru a cumpăra o carte.
Suntem săraci pentru că în loc să ne rugăm, cerșim- credință, fidelitate, bunătate și iubire. Sărăcia noastră dezbină partea frumosului nostru suflet, încredințează inima iubirii, frumosului, și bunătății și vei fi răsplătit din plin.
Suntem săraci pentru că nu știm să alegem, ce să alegem și când să alegem. Suntem săraci pentru că nu ne apreciem destul, pentru că nu ne dăm destulă importanță, pentru că nu știm să ne impunem în fața celor care se impun, pentru că alegem prietenii defecte și oameni din interes; pentru că am uitat prețul unui cuvânt bun și a unui prieten adevărat.
Suntem săraci pentru că studiem mult şi învăţăm puţin. Ne lăudăm cu diplome fel de fel, cu practici și ședințe de grup, dar ce diplomă îți acorzi tu ție: ca om, ca părinte, ca personalitate, ca prieten, ca muritor???
Suntem săraci pentru că în loc să ne trăim viața ne interesează cum trăiesc alții, pentru că în loc să facem să ne fie nouă bine alegem să luptăm cu morile de vânt- mai exact cu prieteniile defecte, dacă ai un așa numit prieten ce te toxifică exclude-l, primește în viața ta doar oameni pozitivi, suntem săraci în prietenii deoarece alegem prieteniile din necesitate și cu un anumit scop, încercați să comunicați cu oamenii simpli, ei vă vor îmbogăți spiritual și vă vor umple de pozitivism și creație.
Suntem săraci pentru că, deşi cunoaştem foarte mulţi oameni, prea puţini dintre ei ne sunt prieteni. Prietenii adevărați sunt adevărate comori ce trebuie prețuite.
Suntem săraci pentru că urâm, în loc să iubim…Iubirea e armonia, iubirea e înariparea, iubirea e desfătarea…………..de ce oare alegem altceva…….suferim de o sărăcie a lipsei de imaginație care blamează emoțiile dragostei. Trăim de bună voie în propria noastră închisoare………..sărăcia noastră naște superficialitatea.
Suntem săraci pentru că în loc să trăim murim câte puțin zi de zi.
