Ce este poezia?

”Poezia este încarnarea unei emoţii într-un limbaj.”  Charles Du Bos 

  Întreabă-mă ce este poezia și-ți voi scrie versuri, întreabă-mă ce înțeleg prin versuri și-ți voi recita pe Eminescu pe Alecsandri, pe Arghezi, altfel nu voi ști să mă exprim în totalitate, când mă gândesc cum aș putea defini poezia îmi vine în minte răspunsul dat de Sfântul Augustin în legătură cu ce este timpul. Dacă nimeni nu mă întreabă o știu, dar de îndată ce sunt întrebat, nu pot răspunde!

Nu știu dacă este cineva, poet sau cititor care să își asume o definiție logic suficientă pentru a justifica terminologia poeziei, după mine câte pesoane atâtea păreri împărțite despre versuri, rimă, poezie. Există doar aproximări mai mult sau mai puțin elegante și filosofice, există asocieri pe alocuri puțin vagi – dar niciodată o definiție  ce ar cuprinde ”tot”!

Nu voi încerca, așadar, să definesc poezia, mă voi desfăta cu metafore, expresii emoționale de a reda ce simt eu când scriu o poezie sau când o citesc și o exprim…spre deosebire de textele lungi și amănunțite poezia este tărâmul metamorfozat al eului, este o evadare de emoţii. Grigore Vieru susține ”Nimeni nu ştie mai bine ca inima secretele creierului. Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii.”

Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima. De asemenea este un testament în versuri, fără timbre fiscale, este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor, iar cuvintele fiind ciripitul inimii. Poezia este o conspiraţie a ideilor, contra tuturor conspiraţiilor și a legităților fixe. Poezia este creaţia ritmică a frumuseţii în cuvinte, a culminației lăuntrice. Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului. Poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar, viața într-un vers și durearea într-o rimă. Nu cere poeziei sentimentalism. Ea însăși e un tumult de stări și culori.

  ”Cuvinte strălucitoare, cuvinte luminoase, cu un ritm şi o muzică – iată poezia!” Theophile Gautier

  Eu iubesc poezia, intru în ea ca într-un templu pentru a mă închina frumosului și ies, de fiecare dată, mai sensibilă și creativă…..mai motivată și mai deschisă.

”Poezia este aripa îngerului înmuiată în harul divin ce-i atinge pe cei în adorare.”

 Sanda Tulics 

Notă: Poezia n-a murit. Ea are noi forme și continuă să facă lumea mai frumoasă. Trebuie doar să ne oprim o secundă și să ne dăm seama de asta. Ungaretti explică că: ”Poezia nu poate avea decât o singură rațiune: aceea de a comunica, printr-o rigoare foarte scrupuloasă, trăsăturile sufletești ale unei ființe umane altor suflete, cu scopul ca acestea să le cunoască și dacă poetul nu este prea orgolios, pentru a le înțelege el însuși și a le cunoaște cu adevărat.”