Citindu-l pe Timeri N. Murari. Cartea ”Clubul de Crichet al Talibanilor”

  Timeri Murari (născut pe 29 iulie 1941 la Madras, în India), este un romancier indian, jurnalist, dramaturg și scenarist. La 18 ani pleacă din țară pentru a studia istorie și științe politice la McGill University, în Montreal. El este autorul a paisprezece romane publicate, inclusiv cele mai bune vanzari ”The Cricket Club Taliban” (Clubul de Crichet al Talibanilor) (2012) și Taj (2007), și a scris extensiv pentru ziarele indiene și internaționale, inclusiv The Guardian. Clubul de Crichet al Talibanilor a fost romanul care l-a adus pe autor la un nivel avansat de consacrări și critici literare.

Având cartea de ceva vreme la mine, și chiar dacă era în lista cărților ”neapărat” de citit am ezitat până câteva zile în urmă când am început să citesc cartea ”Clubul de Crichet al Talibanilor”. Titlul inedit al cărţii este urmarea unei iniţiative fictive a statului afgan, aflat sub regimul instituit de talibani, de a-și face o echipă ce ar juca crichet, un joc mai puțin cunoscut și deloc practicat. Dar ce poate să însemne fairplay-ul într-o țară în care pe stadioane au loc execuții publice în pauza dintre reprize?

a79fd8787321a3817fa8ee97dc52853d.jpg

Povestea începe în anul 2000, atunci când Rukhsana, personajul principal al romanului, este convocată la Ministerul de Prevenire a Viciului și Propagare a Virtuții din Salang Watt, Kabul. Fostă jurnalistă și actuală colaboratore secretă a unor ziare din afara țării, însărcinată cu expunerea regimului totalitar și atroce instaurat de talibani și cu prezentarea unei imagini reale a vieții din Kabul, tânăra luptă cu înverșunare împotriva violențelor grav instaurate în orășelul lor care a fost cândva plin de zâmbete și cântece, plin de oameni frumoși și femei fericite. Acum toate au fost interzise, ascunse sub masca religiei.

”Orașul nostru fusese cândva plin de cântec. Obișnuiam să fredonăm și să cântăm gazeluri, muzică sufistă, persană, qawwali și melodii de la Bollywood. Cântecele se revărsau din toate magazinele și ne urmăreau pe străzi ademenindu-le să intrăm și să le ascultăm […]. Fuseserăm un popor de oameni exuberanți, vorbăreți, bucurăți întodeauna să împartă zâmbete și hohote de râs, bârfitori și mari povestitori dar acum vorbeam în șoaptă, de frică să nu fim auziți.”

”Mulți dintre cei pe lângă care treceam erau ciungi sau ologi, iar privirea le era răvășită de boală. Copiii mergeau în cârje, mișcându-se ca niște marionete trase de sfori, lipsite de vlagă, și cu mâna osoasă întinsă la pomană.”

Dar întâlnirea avea la bază intimidarea și asuprirea presei și o înștiințare că urmează introducera unui nou sport în țară – crichetul – și cu șansa ca echipa câștigătoare a campionatului naţional să plece să se antreneze în Pakistan, aici tânăra Rukhsana a văzut o portiță de trecere.

Firul narațiunii se desfășoară alert, dar bine ticluit de o aşteptare tensionată, am stat cu sufletul la gură până la final, am fost aproape disperată de a afla ce va urma, oare ce se va întâmpla totuși până la urmă.

Mereu mă simt intimidată când citesc astfel de povești legate de ororile la adresa femeilor, mereu duc cu mine gustul amar al vieții lor dezastruoase, pentru mine e prea mult.

“Femeile nu trebuie văzute decât în casă şi în mormânt”

Deci, tânăra noastră curajoasă își ia însărcinarea să-și învețe crichet pe verii săi pentru a le oferi și lor o viață liberă cât și ei o cale la ceva bun. Şi dacă totul pare simplu până aici, aflaţi că nu e, pentru că mama lui Jahan și Rukhsanei e bolnavă de cancer, bunicii şi tatăl lui au murit într-o explozie și nu au parte de o susținere bărbătească, mai pui că şi sinistrul ministru Wahidi îi dă târcoale Rukhsanei, în speranţa că prin forţă şi ameninţări o va obţine de soţie şi o va pune la punct pentru insolenţele comise de-a lungul anilor.

Fiind foarte ingenioasă, tânăra întâmplător a dat de barba sa pe când a jucat o piesă de teatru la universitate și i-a venit o ideie surprinzătoare de a se da drept băiat. Astfel Rukhsana devine Babur. Deghizată în „vărul Babur”, Rukhsana îşi pune viața la încercare, și nu doar pe a ei, curajoasă și îndărătnică, purtând veşminte bărbăteşti şi antrenând echipa pentru marea evadare.

Totul devine mai accelerat atunci când tânăra primește o scrisoare de refuz din partea promisului logodnic Shaheen, în care îi afișează că deja s-a căsătorit,  închizând astfel şi ultima uşiță de scăpare dintr-o existenţă de calvar. Dar oare acesta e sfârșitul?

Ce se întâmplă mai departe am să vă las pe voi să aflaţi pentru că de acolo vine şi partea cea mai frumoasă a cărţii, cea în care nu ştii cu certitudine cum se vor termina lucrurile și în ce direcție te va purta valul. Farmecul desăvârșit autorul ni l-a lăsat spre final.

”Clubul de crichet al talibanilor” nu este numai un strigăt de eliberare – este şi o poveste de dragoste fără urme de romantism de care ne-am obișnuit noi, nu e cel trevial și plin de pasiune dominatoare, aici dragostea e însoțită de frică, de deznădejde, de deziluzie și pe alocuri de inhibare a sentimentelor pentru o căsătorie aranjată. Aici dragostea celor doi e un peisaj dezolant al unui univers care mi se pare nedrept, nefiresc, și sunt cu întrebarea- ce știm noi despre dragoste în comparație cu sacrificiile adevărate pe care le fac unii și până în ziua de azi.

Critici literare:

  • „Pe cât de ficțională este povestea lui Murari, pe atât este de realistă incursiunea pe care ne-o oferă scriitorul în primejdiile, privațiunile, pasiunile și speranțele care animă existența de fiecare zi în Afganistan.“ National Geographic Traveler
  • „Un roman zguduitor, despre oameni puternici care se luptă să supraviețuiască în împrejurări cutremurătoare.“ Library Journal

Un gând despre „Citindu-l pe Timeri N. Murari. Cartea ”Clubul de Crichet al Talibanilor””

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s