Paullina Simons (născută în 1963 în Leningrad, Republica Sovietică Federativă Socialistă din Rusia) este un scriitor american de origine rusă și cel mai bine vândut autor internațional. Simons a visat să devină scriitoare încă fiiind un copil din Leningrad. La vârsta de zece ani, sa mutat împreună cu familia sa în Statele Unite și a mai făcut o încercare timpurie de a scrie când avea 12 ani, în limba engleză. Simons a absolvit Universitatea din Kansas cu o diplomă în științe politice. A lucrat ca jurnalist financiar pe Financial News Network, dar și ca traducător printre alte locuri de muncă, înainte ca „Tully”, primul ei roman, să fie scrisă și eliberată pe tipare.
Simons și cel de-al doilea soț Kevin Ryan locuiesc în Long Island, New York și au patru copii, Natasha, Mișa, Kevin Jr. și Tatiana (numită după eroina în The Bronze Horseman) Călărețul de aramă!
După citirea primei cărți Călărețul de aramă am rămas cu o înflăcărare nestinsă pentru a-i parcurge și a doua carte intitulată „Tatiana și Alexander”, o carte la fel de memorabilă care te răscolește în adâncuri. Pe lângă faptul că cartea implică o poveste de dragoste nu putem neglija și timpurile cruciale de atunci, război, foame, distrugeri, frământări social-politice și dureri sufletești și răni ce vor rămâne marcate pe generații. 
După cum vă amintiți o avem ca eroină pe Tatiana, o tânără pe cât de firavă pe atât de descurcăreață, care în prima carte m-a cucerit în totalitate; acum însă povestea ei înaintează și la fel se află pe nisipuri mișcătoare chiar dacă i-a urmat promisiunea făcută lui Alexander, iubirea ei, bărbatul ei, soțul ei.
Pe timp de război nimic nu poate fi simplu….
Cartea descrie două planuri, două perspective a Ei și a Lui, două personaje ce se atrag ca niște magneți, sunt departe dar aproape, parcă și-ar simți afecțiunea cât și durearea în care se scaldă.
Romanul continuă povestea de acolo de unde s-a sfârșit în primul volum. Tatiana reușește să fugă din Uniunea Sovietică, convinsă de doctorul Sayers că Alexander este mort. Evident că nu este, însă doar așa a putut s-o convingă pe Tania să aleagă o altă viață, chiar dacă fără el, o viață liniștită, departe de liniile de front.
Tatiana ajunge în Statele Unite, la New York, aduce pe lume un băiat cu asemănarea Lui, un copil superb căreia îi pune numele Anthony și în anii care urmează se dedică trup și suflet meseriei de asistentă și de mamă.
Trecutul, iubirea și fantoma lui Alexander nu îi dă însă pace, ea refuză să-și refacă viața și chiar în ziua când hotărăște să-și dea o șansă și să-și redeschidă inima, suspiciunea că soțul său nu este mort îi este vag confirmată, iar ea devine din ce în ce mai obsedată de regăsirea lui Alexander. Iubirea simte……
Aflat în Uniunea Sovietică, Alexander scapă ca prin urechea acului în ultima clipă de executare, dar din acel moment îndură chinuri groaznice, fiind supus de către forțele sovietice la munci și forțat să meargă pe front ca carne de tun împotriva dezertorilor, a celor care au luat parte nemților și și-au schimbat tabăra. Mda, ironia sorții e că îl întâlnește pe Pașa, fratele Tatianei, cel care-i dă o fărâmă de speranță și cel care i-o evaporă o dată cu moartea acestuia.
Astfel ajunge să fie mutat dintr-un loc în altul, la munci silnice prin lagăre mixte, printre bolnavi și muribunzi, printre dezolanță și inumanizare.
Tatiana nu are pace, își vrea bărbatul alături, vrea tată pentru copilul ei, pe cel ce-l iubește, cel care-i bântuie gândurile și inima. Presimte că soțul ei este încă în viață, astfel plănuiește cum și în ce mod să-l aducă înapoi. Tatiana pleacă în Europa ca asistentă a Crucii Roșii și înfruntă ororile ce-i ies în cale pentru a-l găsi pe bărbatul pe care-l iubește.
Cum a ajuns?….. .cum se descurcă pe tărâm minat? oare îl va găsi pe Șura?…. rămâne să aflați singuri, cert e că ultima parte a cărții am parcurs-o în mod accelerat, am devorat filă cu filă pentru a afla ce va urma, mereu fiind impresionată cum e posibil ca o copilă de douăzeci și ceva de ani să stăbată mări și țări în timp de război pentru a-și salva soțul, până unde ajunge dragostea, câte culmi ridică?…….
M-a uimit spiritul de învingători al eroilor cărții, felul lor de a se proteja unul pe altul, sinceritatea iubirii lor cât și sacrificiile pe care le fac în numele iubirii, impresionantă carte n-am ce zice!
Din fericire pentru eroii principali cât și pentru sensibilitatea mea sufletească miracolul și fortuna nu i-a ocolit, iar cei doi au ajuns să-și vadă visul împlinit.
Notă: Pentru cei ce au o sensibilitate aparte pentru cărțile cu tentă de război aceste două cărți a autoarei sunt numai bune. Lectură plăcută!!!
„Confidențele unei fete de oraș” este o carte plăcută, ușoară, ce are la bază experiențele unei „fete de oraș”. Cartea se citește foarte ușor, capitolele ei neavând mai mult de 3-4 pagini, în care sunt prezentate experiențele amuzante ale protagonistei. O carte în care fiecare femeie, indiferent de vârstă, se regăsește.
Vorbe pentru suflet... 