Motive de fericire, nu neapărat de Ziua Fericirii!

Am trecut de Ziua Fericirii și am o întrebare- sunteți fericiți?

Pe mine nu mă deranjează că sunt date fixe în calendar în care ne amintim în plus de o zi sau alta, ideea era dacă mergem pe același tempou și după. Că nu ne legăm de zile de iubire, fericire, zâmbet, lectură, etc. pentru a epuiza implicarea în celelalte zile. Știu, suntem prinși în tumultul activităților, prea absorbiți de vâltorile zilnice, uneori este bine să ne tragă câte o zi dintr-asta de mânecă, să ne aducă aminte câte avem și pe câte le ignorăm. Chiar e bine…….

Așa că, am scris ce mă face să simt fericirea, am adunat o serie de motive pentru a fi azi, mâine și pentru totdeauna bucuroasă să fiu…… să trăiesc prin orice por -viața!

– familia mea frumoasă;
– mireasma florilor;
– cafeaua și o carte bună;
– cumpărarea unei cărți;
– plimbările lungi;
– ciripitul păsărilor și reînvierea naturii;
– pădurea/natura ce îmi trezește simțirea;
– descoperirile;
– marea albastră;
– o gogoașă dulce-dulce;
– călătoriile în țările/orașele cu istorie bogată;
– prietenii și nebădăile lor;
– un film bazat pe evenimente reale;
– duminicile colorate de îmbrățișări o mie;
– primul om de zăpadă și zâmbetele copiilor;
– deciziile spontane și ideile năstrușnice;
– un picnic la marginea drumului;
– lalelele-și multe;
– căpșunile sădite de mine;
– zmeura culeasă de mama;
– crizantemele și toamnele;
– un apus de soare roșiatic;
– amintirile;
– vara- anotimpul meu;
– pisicuțele și gingășia lor;
– plantarea florilor;
–  melodia care-mi place;
– muzeele și picturile;
– culegerea florilor de câmp;
– să schițez chipuri pe foaie;
– să nu lenevesc niciodată;

Poate vă întrebați de unele din ele, dar asta am simțit la moment, poate peste câteva luni aș mai adăuga câteva. Poate mă completați voi. Dar știu exact, o dată cu mărirea familiei mele am știut că fericirea mea va avea diverse ramuri, va fi mai colorată, și o dată cu piticii mei am cele mai vii motive de reală fericire. În fiecare zi.

Sursa foto: pinterest.com

7 gânduri despre „Motive de fericire, nu neapărat de Ziua Fericirii!”

  1. Foarte interesantă enumerarea. Le-am citit pe toate cu atenție și în afară de gogoașa foarte dulce (eu chiar o scutur de zahăr) și de acele anume căpșuni și deosebită zmeură că de… 🙂 , pe acelea nu le-am gustat, am subscris la toate. Dar apoi mi-am zis: răsăritul nu l-am întâlnit! Și am citit din nou și tot nu l-am văzut. Nici celelalte anotimpuri care… Apoi văd comentul lui Albert și i-am dat dreptate că visele pentru noi sunt ca aripile pentru fluturi, nu ne putem lipsi de ele. Și îmi zic că dacă fiecare dintre noi am adăuga încă un mănunchi de câte 30, tot nu ar fi suficiente și am greși prin omisiune față de altele, care pot însemna enorm într-un anume moment al vieții noastre. O ploaie furtunoasă cu tunete și fulgere spre exemplu, mă gândesc că nimeni nu ar nominaliza-o ca motiv de bucurie. Dar… Într-o zi, la un examen unde mă fleșcăisem și eram gata să depun lucrarea crezând că gata, pe ăsta îl pic, se pornește dintr-o dată furtuna, văd prin geam crengile zbătându-se și… eu mă deștept. La propriu. Doar citisem o dată, dar nu învățasem cumsecade. Mi-am amintit tot și am scris parcă în transă. Sau adăpostul… Plouă torențial în timp ce eu mai am după mine și niște copilandri pe care i-am avut la lucru, coroana brazilor nu conferă un adăpost în regulă, mai ales că aceștia sunt și buni conductori pentru fulgere…Și prin perdeaua de apă ce năvălea încontinuu de nici nu puteam să țin ochii deschiși, văd o streașină de stâncă. Adăpost natural, cât să încăpem trei inși zgribuliți. Dar ce bine a fost! Bucurii. Ca niște luminițe în noapte. Dar fericirea ce ar fi? Promisiunea zilei de mâine. Fericirea deplină cred că este dincolo… Poate!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns către Albert Ai Conty Anulează răspunsul