Povestea lui Moș Crăciun!

Cândva, la marginea unui oraș, trăia un meșter bătrân care făcea jucării. Tot anul meșterea la ele cu dragoste și răbdare. Erau minunate și nu semănau una cu alta.  În Ajunul Crăciunului, bătrânul meșter pleca din oraș să-și vândă jucăriile. Oamenii din acel oraș nu erau prea bogați, așa că meșterul le vindea jucăriile pe mai nimic.

Dar asta nu-i scădea cu nimic bucuria de a face jucării de care copiii să se bucure, după datină, în dimineața de Crăciun. Până într-un an în care… Meșterul vânduse toate jucăriile și se întorcea spre casă. La marginea orașului s-a oprit să privească o fereastră. Știa că acolo locuiește o familie tare săracă și se întreba ce jucării or fi primit copiii.

Trei copii visau cu voce tare:
Dacă am avea un soldățel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns…
Bătrânul știa că nu mai avea nicio jucărie și tare ar fi vrut să le dăruiască măcar una. Dar ce minune! Tocmai un soldățel de plumb răsărise, nu se știe de unde, în fundului sacului. Și astfel, dorința celor trei frați sărmani s-a împlinit.

În drum spre casă, bătrânul se gândea: „Aș vrea să fac atât de multe jucării, încât să dăruiesc câte una fiecăruri copil din lume, dar mai ales celor sărmani, cărora n-are cine să le cumpere”. Și cum mergea așa, văzu în zăpadă un pui de căprioară care-l privea cu ochi triști. Sărmană făptură, ce te doare?
Se pare că puiul se rănise la un picior. Cum a știut și cu ce a avut la îndemână, bătrânul i-a legat rana și l-a ajutat să se ridice. Atunci făptura aceea gingașă i-a vorbit cu glas limpede ca și de copil:
– Acum văd că ai o inimă bună. Dorința ți se va îndeplini!

Ca din pământ a apărut o sanie fermecată, purtată în zbor de niște reni minunați. Și bătrânul s-a înălțat cu ei în slava cerului înstelat, spre o lume de basme. Chiar și hainele lui sărăcăcioase se preschimbaseră în niște haine neobișnuite, de culoare roșie.
N-ar fi putut spune cât și pe unde l-a purtat sania fermecată. Într-un târziu a simțit cum coboară lin într-un ținut înzăpezit, unde îl aștepta o căsuță cu ferestre luminate. O mulțime de pitici ca și cei din povești l-au întâmpinat bucuroși. Piticii erau harnici și îndemânatici, gata să se apuce de treabă. Materialele se găseau din belșug, căci, nu se știe cum, se înmulțeau mereu și nu se terminau niciodată. Iar bătrânul meșter priceput îi îndruma pe pitici și împreună făceau jucării, mereu mai multe și mai frumoase. Pentru fiecare copil din lume exista jucăria pe care și-o dorea.

În seara de Ajun sosesc colindătorii. La fiecare casă ei aduc vestea minunată a nașterii Domnului și urează un an bun și îmbelșugat. Este noaptea în care visele copiilor se împlinesc. A doua zi, în dimineața de Crăciun, în jurul bradului împodobit, bucuria nu mai are margini. Niciunul dintre ei n-a fost uitat. După numele sărbătorii, copiii i-au pus numele Moș Crăciun acelui meșter și așa a rămas până astăzi. De aceea, în zilele acestei sfinte sărbători, când stăm cu toții în jurul mesei încărcate cu bunătăți, nu trebuie să-i uităm pe cei sărmani. Moșul are grijă de ei doar o dată pe an. Noi trebuie să ne gândim la ei mereu!

Flying high in the sky with a sleigh full of toys, Santa wishes the town below a ho ho ho and a Merry Christmas to All as he heads off to the next town on this moonlit night. An Easy Handling 275 large pieces puzzle.

Sursa foto: pinterest.com

Povestea îngeraşului din bradul de Crăciun!

Odată, de Crăciun, cu mulţi ani în urmă, Moş Crăciun se pregătea pentru călătoria sa în jurul lumii. Dar în jurul său erau numai probleme, ca niciodată până atunci. Patru dintre elfii săi se îmbolnăviseră foarte tare, iar restul elfilor nu puteau face atât de repede jucăriile pe care Moşul urma să le ducă copiilor din întreagă lume. Situaţia era apăsătoare, chiar şi pentru Moş Crăciun, cel care avea, de fiecare dată puterea să îndeplinească cele mai mari dorinţe ale copiilor. Peste toate acestea, Doamna Crăciun l-a anunţat că urmă să vină în vizită mama ei, şi Moşul s-a simţit din nou depăşit de situaţie, pentru că, de musafiri trebuie să te îngrijeşti oricum şi să le acorzi toată atenţia, chiar dacă era vorba de cineva din familie.

Când s-a dus să înhame renii la sanie, Moşul a observat că doi dintre ei erau foarte slăbiţi şi nu îl pot însoţi în călătoria sa, iar alţi doi reni dispăruseră fără urmă. Încercând să îşi păstreze cumpătul, Moş Crăciun a început să încarce sania, dar tocmai atunci o bucată din ea s-a rupt şi câteva pungi cu jucării mari au căzut pe jos şi s-au împrăştiat. Una peste alta, Moşul nu era în cea mai bună formă.

Dintr-o dată, a sunat cineva la uşa, doar că Moşul se aştepta la o altă problema, la o nouă veste proastă. Când a deschis uşa, Moş Crăciun a găsit în prag un mic înger care venise să îi aducă un brad de Crăciun mare şi frumos, pentru a-l mai înveseli pe cel mai îndrăgit bătrânel din toată lumea. Îngeraşul îi spune vesel: “

–  Crăciun Fericit, Moşule. Nu-i aşa că e o zi frumoasă? Ţi-am adus un brad. Vezi, nu este cel mai frumos brad de Crăciun pe care l-ai văzut vreodată? Unde îţi doreşti să îl pun?

Faţa Moşului s-a înseninat imediat şi un zâmbet larg avea să îi şteargă de pe chip toată mâhnirea ultimelor zile. Moş Crăciun a fost foarte încântat de darul îngeraşului.

Şi aşa a început tradiţia potrivit căreia astăzi cei mai mulţi aşază în bradul de Crăciun un îngeraş, cu speranţa că îi va veghea şi va avea grijă de fericirea celor din casă în zilele de sărbătoare.

White Wool Felt Angel Tree Topper | Zulily

Sursa foto: pinterest.com

Legenda bradului de Crăciun!

  Atunci când S-a născut Pruncul Iisus, îngerii au venit în jurul său. Au mai venit și păstorii care se aflau în apropiere. Dar drumul cel mai anevoios, l-au făcut cei trei magi, care veneau de departe tocmai pentru a se închina Împăratului lumii. Aceștia erau foarte învățați și știau că Mântuitorul se va naște, așa că au pornit la drum, călăuziți de steaua sfântă ce le lumina calea și le arăta drumul pe care să-l urmeze. Și bineînțeles că nu puteau să se închine Fiului lui Dumnezeu fără un dar, care să arate dragostea și bucuria lor. Așa se face că au luat cu ei aur, smirnă și tămâie dar ajungând aproape de Bethleem, orașul unde S-a născut Mântuitorul, au vrut să pună alături de darurile lor și o floare sau măcar o creangă de copac înverzit, fiindcă nu doar oamenii, ci întreaga natură se bucura de venirea lui Iisus. Dar, căutând ei încoace și încolo, nu au găsit nici un copac înverzit, căci era iarnă și pomii își pierd acum veșmântul lor de frunze și flori. Însă, pe vârful unui deal au văzut un brăduț mic. Bucuroși l-au luat cu ei și atunci când au ajuns lângă Maica Domnului și Pruncul Iisus au așezat bradul alături și au aninat darurile lor pe crengile sale verzi. De atunci, bradul mai este numit și Pomul de Crăciun. În amintirea minunatei veniri pe lume a Mântuitorului s-a păstrat obiceiul ca în timpul sărbătorilor de iarnă să avem în casă un brad pe crengile căruia sa așezam globuri colorate, beteală strălucitoare, fructe și lumânărele. Iar sub brad, copiii cuminți găsesc darurile mult așteptate. Prin prezența sa în fiecare casă, mirosind a cetină, bradul este simbolul bucuriei și al speranței, căci rămâne veșnic verde, aducându-ne în suflete fericire de peste an.

ÁRVORE DE NATAL DECORADA EM BRANCO - @sproutandsparrow - #natal #decoraçãodenatal #decoracaodenatal #enfeitesdenatal #enfeitesnatalinos #decoraçãonatalina #decoracaonatalina #GostoDisto #arvorenatalina #arvorenatalina

Sursa foto: pinterest.com

Colinde, e vremea colindelor…

În fiecare an, cu mic cu mare pornesc la colindat în Ajun de Crăciun și colindă cu diferite cântece de sărbătoare până de Anul Nou. După mine e perioada cea mai epică din an, unde versurile și magia sunt îmbinate cu credința de a vocifera Sărbătoarea. Se spune că rolul colindătorilor este acela de vestitori ai Nașterii Domnului, exact cum făcut îngerii Mihail și Gavriil. Termenul de “colindă” este de origine latină și este derivat de la verbul “calare” care înseamnă “a vesti”. Acea colindă care mi-a fost cel mai la inimă de-a lungul anilor o s-o redau aici, pentru a împărți cu voi voiciunea unui Crăciun cântat!

O, ce veste minunată…

O, ce veste minunată!
În Betleem ni s-arată
Astăzi s-a născut
Cel făr’ de-nceput
Cum au zis prorocii.

Că la Betleem Maria
Săvârşind călătoria,
Într-un mic sălaş,
Lângă-acel oraş,
A născut pe Mesia.

Pe fiul în al Său nume,
Tatăl L-a trimis în lume,
Să se nască
Şi să crească,
Să ne mântuiască.

Cum nu mă pot abține doar la una singură, o scriu și pe cea de-a doua care îmi este la fel de dragă!

Steaua sus răsare

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește

Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Naște pe Mesia

Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos sa-l vază
Pe Hristos sa-l vază
https://Versuri.ro/w/h4

Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dansul intrară
Și se închinară
Și se închinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Și aici sa fie
De la tinerețe
Pan-la bătrânețe
Pan-la bătrânețe

Christmas Countdown ...

Sursa foto: pinterest.com

Vis de Crăciun…..

Un vis de Crăciun este o feerie trimisă ca parte a sărbătorii tradiționale a Crăciunului cu scopul de a transmite o gamă de sentimente legate de Crăciun și de sezonul de sărbători de iarnă…..o descărcare a ceea ce înseamnă bucurie spuse în mii de luminițe în noapte…. Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de visare continuă, în numele a tot ce ne dăruiește plăcere, bucurie, plenitudine, teatralitate și emoție. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti acel vis de copil fiind în brațele mamei cântând colinde, într-o pace binemeritată şi bunăvoinţă clerică, să oferi, din plin, compasiune, un zâmbet sincer și o îndrumare la consens!

Visele de Crăciun sunt de obicei ceea ce vrem în copilărie transpuse în adultul încă necopt, în sufletul cela care tânjește la culoare și magie. Semnificația Crăciunului pentru mine, fie că este vorba de sensul tradiţional sau de cel modern, fie că e pe 25, stilul nou, sau cel vechi cu care am copilărit, pe 7 ianuarie, este foarte simplă: a-i iubi pe ceilalţi. Să fac din dar o tradiție. Poate să ţes un val de nostalgii în jurul meu din dorul nesătul de familie și cei apropiați. Și pe lângă visele mele iernatice, Crăciunul este sărbătoarea și rugăciunea mea pentru a-mi aduce aminte încă o dată pe cine iubesc, cui îi sunt recunoscătoare, și pentru cine să mă rog în diminețile pustii.

Un vis de Crăciun e mistica și povestea lucrată cu atâta migală de-a lundul secolelor în numele aprinderii focului ospitalităţii în casă şi cel al dragostei în inimi. Este poate singura perioadă a anului când oamenii își pot urma propriile impulsuri și își pot exprima propriile sentimente, fără rețineri, urmați de instictele de a procrea bucurii din cele mai mici gesturi. Pe scurt, Crăciunul este șansa de a fi noi înșine într-o manieră dezinvoltă, fără constrângeri și fără frica de a nu fi ca toți în memoria păstrării amintirii inocenței noastre. Crăciunul este ziua care ţine tot timpul laolaltă!

Example of amazing christmas decorations apartment that will amaze your 8

Sursa foto: pinterest.com

Morală. O poză cât o mie de cuvinte!(66)

Auzim ca surzii într-o lume în care totul urlă în surdină. Suntem năuciți de atâta zgomot într-un timp al accelerației continue. Vorbim muțește și nu ne facem înțeleși într-o epocă în vocabularul a avansat, în care scrisul a luat amploare iar tehnologia ne permite opțiuni nelimitate. Avem lapsusuri comunicative și trăim cu înclinația de a astupa cu mâna toate neajunsurile vocaționale. Triem aerul cum am tăia frunzele la câini, respirăm a gloate, a mulțimi fără direcții, ne pornim fără a ne întoarce, trăim în delirium constant. Fără pauze. Fără țeluri. Fără dorințe. Fără vocații. Când gura ar trebui să vorbească ea muțește, când urechea ar trebuie să audă ea surzește, și când mâna ar trebuie să însemne dorința noastră de a contribui, de a înainta, ea înlemnește! Am ajuns o lume de care se temea Einstein, am degradat după cum spunea Jim Rohn, și am ajuns o nație deprimantă după cum menționa Nietzsche. Ce poate fi mai trist…..

Sursa foto: pinterest.com