În aura zilei îndrăgostiților eu mă simt mai „iubibilă” ca oricând, plutind într-o alură a declarațiilor unor cuvinte ce ung pe suflet. Astăzi și probabil și după ani voi iubi partea asta din mine gata pentru iubire, bucata mea de inimă care mă definește în numele a tot ce înseamnă pasiune și visare. Regăsesc an de an o înclinație spre romantism susurat de marii poeți, acel sirop curs prin pânzele celor mai iluștri pictori, mă unduiesc sub melodia celor mai melodioase viori, și-mi cânt tremurul sufletului, și-mi dansez vibrația la maxim, de ce?…. Dar de ce nu! Și nu e nevoie după mine de o zi anume, dar nu mă dau în lături de a-mi însemna în calendar o zi în care cuvântul „iubire” sau „dragoste” sau „îndrăgosteală” sau „pasiune” să fie mai vociferat ca oricare altă zi. Poate unii ar zice ce banalitate, ce naivitate, poate… ce trevial, o fi, însă cei care se află în pană de sentimente îi îndemn să se lase purtați de valul acestei zile însemnate, poate ca o înștiințare în plus a tot ce înseamnă frumos, sentiment, plăceri și atingeri, a tot ce înseamnă „a face dragoste” și a trăi în jurul și în miezul acestei afecțiuni. A iubi e niciodată în plus.

Ce e așa de greu să mulţumești pentru fericire și sentimente, ce e așa imposibil să îți admiri iubirea și să o împarți în clipe memorabile, de ce nu am aprecia încă o dată și încă o dată ceea ce ştiam că există, dar în numele a ceea ce trăiți să conturezi mai bine ziua. Clipa. Și viața la doi. Și de ce suntem așa de înverșunați împotriva a celor care își trăiesc intens sensibilitatea când de fapt toți tânjim să avem pe cineva care să ne iubească și pe care să-l iubim? De ce nu am iubi iubirea noastră așa cum e, știind că doar în brațele ei ne vom simți un întreg? Și recunosc, sun to îndrăgostită a iubirii, zi de zi o cultiv în mine și clipă de clipă mi-o alimentează jumătatea mea într-o manieră cât mai profundă, iar pentru asta îi voi fi recunoscătoare o viață întreagă. 
Și cum să nu iubiești acel suflet care ți-a încreințat pacea sa, bunătatea sa, mângâierea și chiar viața, cel sau acea care îți amintește de tot ce înseamnă loialitate și cumsecădenie, cum să nu iubești pe acel suflet care e gata să îmbătrânască alături de tine și să împartă totul. La bine și la greu. 

Cum să nu iubesc această ființă pentru care inima mea tânjește, acel cineva pe care-l iubesc ca la început, am aceleași porniri jucăușe, acele furnicuțe răzlețe prin piele și acele molii hazlii în cap, sau acei fluturi neobosiți în burtă. Sunt o visătoare…. Poate! Însă simt, cred și cu convingere știu că el e cel care mă completează, mă întregește, mă face să mă simt în largul tău, în oaza mea de liniște, el e cel care nu mă îngrădește ci dimpotrivă îmi oferă toată lumea la picioare, el nu mă limitează, ci din contra, îmi deschide orizonturi noi, mă îndeamnă la bine și frumos și-mi încurajează spiritul să se aventureze în tot ce înseamnă creație. El îmi dă credința în încrederea iubirii mele.
Iubesc iubirea lui. Ador starea care mi-o conferă!
Și știu, iubirea nu se demodează niciodată!
Iubirea adevărată nu are termen limită!

#wattpad #fanfiction قرع أقدام على خشب السنديان  قداحة وعلبة سجائر بيضاء  "من فضلك سيّدي قهوة سوداء" تحدث وأصابعهُ تنقر منضدة الزبائن  "أوه أيضاً كعكة التوت الأزرق"  أتاني صوت حبيبي من خلفه ضاحكاً  "بيون بيكهيون أعرفك على صديقي المُقرب..بارك تشانيول"  الحُب لا يعرف المُسميات .. إنهُ يقتحم القلوب تاركاً نوافذها مفتوحة ت...

Sursa foto: pinterest.com