Hobby-urile Autorilor Români Contemporani! Partea II

Scriitorii, pe lângă faptul că sunt scriitori au o mulțime de îndeletniciri și înclinații spre a reda frumosul. Astăzi mi-am propus să aduc în atenția cititorilor mei un articol menit să scoată în față autorul român contemporan cu toate „bijuteriile” cu care se înconjoară prin muncă proprie sau prin felul său individual de a colecționa sau învăța ceva nou. Vă destăinui faptul că am fost încântată să aflu de la fiecare în parte detalii necunoscute, parcă aș fi deschis o cutie a dezvăluirilor! Sper că o să împărtășiți cu mine acest entuziasm!

  • Elena Druță autoarea cărții „Împărăția Ultimului Cerb” adoră să brodeze pe lângă citit și scris desigur. Să facă recenzii video la cărțile citite. Îi place și jocurile video, joacă World of Warcraft aproape zilnic!
  • Roxana Rusu, autoarea unor serii de cărți pentru copii adoră pictura și lectura. Aceste două pasiuni după spusele scriitoarei o relaxează cel mai mult, când simte că este momentul. Mai menționează și muzica.
  • Anna Noua, autoarea de cărți pentru copii „Clarisse pe tărâmul emoțiilor”, „Succesul e doar al tău” și „Pădurea fermecată”, susține că e un om curios din fire, așa că își schimbă des hobby-urile. Pe lângă citit a mai croșetat; scriitoarei îi place să învețe mereu, așa că participă la tot felul de cursuri, se formează în domenii conexe cu cel de dascăl, îi place să deseneze/creeze ținute!
  • Elena Petrea Kyrintzis, autoarea cărții „Anthos”, în puținul timp liber pe care îl are, scrie, citește, se plimbă în aer liber, adoră fotografia și să gătească dulciuri (torturi, prăjituri). Aceasta obișnuia să colecționeze timbre.
  • Marina Costa autoarea unui buchet de cărți ca o călătorie în largul cunoașterii adoră excursiile, să asculte muzica, să învețe limbi străine, să citească, și să coloreze. Menționează că a colecționat timbre, fotografii cu actori, vapoare/corăbii și trandafiri (pe care le mai păstrează în debara) pe vremea când era elevă!
  • L. M Aria autoarea unor thrillere de excepție colecționează comic books, pietre, pixuri, creioane, adoră să picteze. Iubește lumânările parfumate și dulcele (urăște lămâia și ce conține lămâie); îi place muntele (mai puțin marea). Menționează că îi plac și are o colecție de jocuri pe calculator, și să meșterească în lemn cu ajutorul soțului ( L.M. Aria a făcut un scaun cap coadă singură). Este mai mult indoor decât outdoor, îi place să aibă spațiul său propriu și iubește animalele…
  • Raluca Butnariu, autoarea care este cunoscută de oricine datorită romanelor sale istorice îi plac seturile de bjuterii gotice, numite krikor, compuse din cercei, inel și pandant. Are o slăbiciune pentru rujuri și parfumuri. Adoră rock-ul medieval și simfonic, îi place să viziteze ruine și castele vechi. Cel mai mult după scris îi place să citească.
  • Delia Moretti, autoarea cu un spirit aventurier îi plac călătoriile, să admire frumusețea locurilor cu o poveste fascinantă în spate. Îi place să își imagineze cum s-a transformat în cursul anilor orașul/peisajul. Aceasta iubește muntele, când vine vorba despre mare, aici se schimbă puțin situația, după prima călătorie cu vaporul și-a propus să nu mai pună piciorul pe așa ceva în viață, căci răul de mare suferit în timpul călătoriei a fost infernal, dar la întoarcere s-a răzgândit, căci experiența a fost mult mai plăcută decât cea precedentă. Delia Moretti menționează: „Nu pot spune că sunt un călător hoinar, dar locurile vizitate au rămas întipărite în mintea mea într-un mod frumos. Recunosc că am descoperit această pasiune în Italia, dar mi-am propus să îmi extind albumul plin cu amintiri frumoase și pe teritoriul României.”
  • Oxana Barbu, poeta cu o serie de poezii ce îți cutremură și cele mai sensibile coarde îi plac picturile făcute în piatră, unele descoperite chiar în muzeul de etnografie din Chișinău. Îi place mult să colecționeze bani și cărți vechi!
  • Cristian Palade adoră jocurile de cuvinte, să privească TV-ul la tenis de câmp, să rezolve Integrame și sudoku!
  • Irina-Cristina Ţenu menționează că i-ar fi plăcut pictura dar este antitalent, în schimb îi place să călătorească (să vizitez locuri noi), să găteasc pentru că o liniștește și îi oferă o stare de bună dispoziție. Și lectura, să nu uităm de ea, aceasta deține 3000 de volume de cărți acasă.
  • Roxana Brănișteanu, autoarea cărții „Dragostea pe strada mea” suține că plăcerea ce mai mare a ei sunt călătoriile (Bucureștiul îndeosebi îi place să-l ia la pas), croiește haine uneori (fuste cloș).
  • Daniela Faur susține: „încerc să citesc cât de mult pot și nu fug de niciun fel de gen literar, ba din contră, mi se pare o adevărată provocare să cunosc universuri literare diverse. Îmi place să machiez și să mă machiez. Am două cursuri de makeup artist, dar am ajuns să nu fac din asta o meserie ci o fac când simt nevoia să mă exprim altfel. Îmi plac mult culorile și îmi place să experimentez toate nebuniile când vine vorba de machiaj. Pentru sufletul și corpul meu practic Zumba. Mă deconectează de tot, îmi dă o stare de bine și o super energie.”
  • Apostol Ștefan, are ca hobby-uri călătoriile, fotografia, ciclismul și scufundările. Acesta menționează: „îmi place să fiu o persoană activă iar aceste pasiuni nu doar că mă împlinesc sufletește, dar îmi oferă și inspirație. În orice moment pot crea o poveste de suflet, plecând de la un răsărit de soare, vizitarea unei cetăți, o drumeție la aeroport sau la gară. Iubesc viața iar viața mă iubește pe mine.”
  • Nicoleta Mihai cu pseudonimul Nicoleta Marini, are ca pasiune muzica clasică. Între 15 ani și 30 ani nu a lipsit de la niciun concert al Filarmonicii Oltenia. De asemenea adoră să participe la repetițiile orchestrei, să simtă cum ia naștere muzica. Îi plac foarte mult călătoriile, să observe natura. Autoarea iubește foarte mult teatru, și să rătăcească prin galeriile de artă, dar dacă ar fi să aleagă – music is first!
  • Bianca Nemeș, are ca activități ce-i oferă plăcere plimbările, mai ales în zone liniștite, descoperirea de noi orașe cu caracteristicile lor. Îi plac traseele montane și mai nou ieșitul cu cortul. Bineînțeles scrisul, să picteze în ulei sau acrilice (coperta cărții sale de debut este o pictură proprie). Îi place să îngrijescă plante și să observe cât de repede se dezvoltă și să le creeze mediul dorit. Dansul este de asemenea o pasiune, a practicat dansuri sportive timp de 8 ani, ajungând la clasa de performanță, iar de câte ori se ivește ocazia să danseze, acest lucru o binedispune. O altă îndeletnicire e și psihologia cu observarea comportamentelor și emoțiilor umane.
  • Autorului Emil Laurențiu Drăgoi îi place foarte mult să citească. Sportul ocupă un loc destul de important în viața sa ca și mersul pe bicicletă, dar și mersul pe jos. Este un cinefil înrăit, cu mențiunea că îi este dor să meargă la cinematograf, ascultă toată ziua muzică hip-hop. Colecționeză monede și bancnote. Adoră muntele, drumețiile în aer liber, departe de oameni, beton și mașini. Îi place foarte mult și să călătorească, deși în ultimul an a trecut în plan secund!

Notă: Am rămas profund impresionată de ramificarea vieții fiecărui autor în parte, cu atâtea înclinații spre creativ, cu atâtea dorințe, aspirații și îndeletniciri! Mândră să vă cunosc oameni frumoși și la mulți ani cu Ziua Scriitorilor!

sursa foto: pinterest.com

Hobby-urile Autorilor Români Contemporani! Partea I

Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patrie de pământ și de piatră și încă odată este numele patriei de pământ și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește.” – NICHITA STĂNESCU

Astăzi, 3 Martie este – Ziua mondială a scriitorilor – o sărbătoare deosebit de frumoasă în cultura internațională, pentru că literatura nu are granițe, iar rolul ei în dezvoltarea societății umane este unul primordial. Astfel, astăzi mi-am propus să aduc laude Scriitorilor Români Contemporani, ce ne ajută să intrăm în alte lumi, să căutăm refugiul textelor, să adunăm sensibilități și aprecieri înmiite. Iar curiozitățile ce urmează sper că vă trezească încă o mai mare adorație față de scriitorul vostru preferat. Vă îndemn să le aflați!

  • Raluca Sferle, autoarea cărții „Tânăra războinică” menționează că îi plac puzzle-urile, mai ales cele gigantice de 1500-2000+ piese, le face pentru a le înrăma, adoră să meargă cu bicicleta, cu rolele, să alerge, să facă desene grafice; iar cum vă dați seama pasiunea ei nr. 1 e scrisul, apoi cititul. Îi place muzica extrem de mult, nu face nimic fără muzică- spune că are o legătură specială cu ea. Adoră apa, deci să înoate. Vizionarea serialelor: coreene, turcești, mai puțin americane, doar dacă sunt de acțiune. Plimbatul prin librării. Și mai are o veche pasiune pe care a avut-o în trecut și o mai are din când în când: colecționarea trifoiului cu patru foi – aceasta deține peste 600 și cu patru și cu cinci, chiar și cu șase. Mai colecționează șervețele, la moment mai puțin.
  • Leila Sandra, autoarea cărții Dennis Kayderman: Cazul ”Vulpea” este acaparată în întregime de pictura în acuarelă, limba japoneză, citit, călătorii și implicit în fiecare locație unde merge trebuie să găsescă un restaurant/cafenea sau loc aparte unde să mănânce, adoră să facă biscuiți fragezi de Crăciun. Ca hobby sunt plantele de apartament, scris, gaming în special pe consolă, să privească seriale/filme și să colecționeze cărți.
  • Claudia Bocșaru, autoarea cărții „Puterea Durerii” menționează că este fascinată de muzica clasică (pian în special), călătorii, lectură, iar cel mai mare hobby al său e să creeze zâmbete în sufletele celorlalți…
  • Corina Savu, autoarea cărților „Cuplul în căutarea paradisului pierdut”, „Aripi smulse V-I, V-II”, „Suflet dezgolit”, „Jurnal de călătorie”,”Nature”, are ca hobby pictura, traseele montane, colecționarea monezilor/bancnotelor și dansul!
  • Bianca Sol, autoarea cărții „Majestique” ca hobby plasează privirea filmelor (și-a luat recent rubrica de recenzii de filme a revistei Helion – unde a scris prima sa recenzie de film și după spusele Biancăi, vrea să continue). Aceasta desenează mandale, pictează (și-a pictat și varianta hardcover de la Majestique), cât și colecționează uleiuri esențiale, fiindcă după cum spune chiar autoarea adoră aromaterapia și o ajută mult cu stările emoționale, și să scrie. Îi place să facă pizza și deține o super rețetă de blat ce iese delicioasă oferindu-se când merge la prieteni să o facă!
  • Raluca Pavel, autoarea cărților „Cu mâinile celeilalte”, „Femeia asasin și sindromul Stockholm.”, „Locul unde îngerii ațipesc”, „Străinului”, „Sipetul din Călinești” îi place foarte mult să cânte la karaoke, să citească thrillere psihologice ba chiar și să privească filme tematice. Îi plac construcțiile vechi (de la poduri de piatra la conace/castele, arhitectura lor), încărcate de istorie cât și munții și cheile lor și să vizitez locuri necălcate de picior de om. Îi place să studieze actele deviante și criminalitatea.
  • Rodica Mijaiche autoarea unui impresionant buchet literar îi place pe lângă scris să citească, să danseze și să asculte muzică.
  • Claudia Groza Lazăr autoarea de cărți pentru copii colecționează semne de carte, obiecte de scris și iubește călătoriile unde poate descoperi tradiții, muzee și oameni.
  • M. K. Lynn, autoarea celui mai superb Dark Fantasy citit de mine, „Pene, morminte și flori” menționează că are mai multe ocupații pe lângă scris, unele ar fi: cosplay, pictură, digital art, fotografie, gătit, istorie, programare în limbaj C++, pian și bineînțeles scris și citit.
  • Em Sava, autoarea romanului meu de suflet „Ana” a vrut să se facă pictoriță: deci e atrasă de pictură, și de călătorii. Îi plac vacanțele active, din celea cu mers mult, adoră să gătească, mai exact îi place tot ce e de decorat: tort, salată de boeuf sau casă.
  • Elena Drăgoi, autoarea cărților „Emoțiile Dianei”, „Poveștile Dianei”, Dragostea din cărți”, pe lângă citit își face loc pentru filme și sport. După cum menționează aceasta antrenamentele la sală sunt mai degrabă un stil de viață decât un hobby, căci fac parte din rutina sa săptămânală. Adoră călătoriile, chiar dacă în perioada post-pandemică au trecut în plan secund.
  • Corina Cîndea, autoarea pe care am citit-o și pe care o voi reciti cu drag menționează că cel mai mare hobby al său este cititul și colecționarea magneților din fiecare loc în care merge. Ar mai fi cusutul de goblen, dar pentru această activitate nu mai are timp de când scrie!
  • Petruța Petre autoarea de cărți sensibile, susține că are ca hobby-uri: croșetatul, pictura, gradinăritul, plimbarile pe malul mării. Asta în afară de citit și scris.
  • Cosmisian, autorul cărții „Mouelle Roucher” colecționează cărți rare, caută ediții vechi, cărți ale autorilor români clasici în ediție bilingvă, cărți cartonate. Acesta deține o colecție în creștere de jucării miniaturale, iar după cum menționează scriitorul poartă uneori în buzunar mai multe zile câte un „animăluț” de câțiva milimetrii. Adoră călătoriile în natură și nu de puține ori face poze cu cele mai năstrușnice insecte sau flori. Cosmisian dezvăluie că a încercat un selfie cu o viespe, dar l-a înțepat drept răsplată. Îi place de asemenea să cultive plante la ghiveci.
  • Monica Mihai, autoarea unor cărți motivaționale de excepție adoră să se dezvolte multilateral, îi place mult să danseze (a făcut balet în copilărie la 6 ani și acum când mai are timp se înscrie pe la cursuri diverse de dans); adoră să picteze (intuitiv sau picturi pe numere), să coloreze/deseneze, să facă caligrafie (deține tot arsenalul); să citească (muuuuult și toate genurile), să facă tot felul de cursuri de dezvoltare personală și spirituală. Îi place să gătească, să se machieze și să țină ateliere de Beauty pentru creșterea încrederii în sine ( următoarele cursuri pe listă: Design interior, Aranjamente florale, Olărit, Curs de DJ ). Impresionant, zic eu!

Notă: Nu știu cum vouă, dar mie mi-a plăcut enorm să-i cunosc pe scriitorii noștri contemporani din alt unghi decât cel al oazei scriitorești!

sursa foto: pinterest.com

Scriitori celebri și îndeletnicirile acestora!

Citim și ne minunăm de lumile create de autorii noștri dragi, ne cufundăm în intimitatea cuvintelor lor și le invadăm spațiul creat cu o minuțiozitate impresionantă. Dar nu ne punem întrebarea ce ascund acei Scriitori înzestrați cu acel limbaj ce portretizează ideile și imaginile oferindu-ne nouă posibilități imaginative fără de seamă, ce viață au dus, ce au făcut atunci când scrisul nu s-a mai înnoadat iar cuvintele le-au fost ferecate în necunoaștere? După cum spunea și Corneliu Vornicu: „Scriitorul nu trăieşte viaţa mondenă şi boemă din scrierile sale…”, adevăr spus, iar din informația de mai jos ve-ți constata că fiecare nume enumerat a trecut de la cuvânt la altă directivă, de la fantezie la o realitate accepată fără așteptări mărețe. Doar o nevoie existențială … pentru că din scris după cum afirmă mulți scriitori nu se fac averi, iar istoria o demonstrează!

  • Mulți dintre scriitorii români au avut o înclinație către teologie și chiar au profesat înainte de a ajunge celebri datorită operei literare. Este cazul lui Ion Creangă, care a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Socola, al lui Gala Galaction, Tudor Arghezi sau Lucian Blaga.
  • Înainte de a deveni poet, Tudor Arghezi (pe numele sau adevărat Ion Theodorescu) lucrează ca tehnician la fabrică de zahăr din Chitila. Ulterior devine diacon la Mitrolopia Bucureștilor, după care urmează o școală de meserii în Elveția, acolo a lucrat ca bijutier şi ceasornicar. A încercat să locuiască la Londra o perioadă, pentru a învăţa limba engleză. A prestat munci de jos în Italia pentru a-şi câştiga existenţa. Despre anii petrecuţi în Europa şi toate meseriile încercate. Revenit în ţară, a lucrat ca ziarist. Arghezi avea să declare mai târziu că perioada în care a lucrat în diverse meserii a fost o etapă fără de care nu s-ar fi desăvârşit ca scriitor.
  • Panait Istrati, considerat scriitorul vagabond al literaturii române, a prestat de-alungul vieţii cele mai ciudate meserii. A avut doar patru clase şi în tinereţe a fost plăcintar, zugrav, purtător de reclame, servitor, mecanic, hamal sau fotograf ambulant. În străinătate a cerşit ca să facă rost de bani. În vremea în care s-a stabilit în Elveţia, lucrat din nou ca zugrav. În România şi-a deschis o crescătorie de porci, afacere care nu a dat roadele aşteptate. Abia în apropierea vârtei de 40 de ani scriitorul român a debutat în literatură.
  • George Bacovia a fost suplinitor, șef de birou, ajutor contabil, copist sau referent bibliotecar.
  • Caragiale a urmat cursuri de “declamație și mimică” la Conservatorul din București din drag pentru teatru. S-a angajat ca  sufleur și copist la Teatrul Național din București. A prestat meseria de copist şi la Tribunalul Prahova. A mai prestat ca revizor școlar, funcționar la Regia Monopolurilor şi a fost director general al teatrelor.
  • Florin Iaru a fost un timp profesor la Galaţi şi Bulbucata, fotograf la nunţi şi botezuri, pentru a deveni, în cele din urmă, gestionar la Cartea Românească.
  • Liviu Rebreanu, deşi era atras de medicină, a urmat cursurile unei şcoli militare. Din 1903 până în 1906, a urmat Academia Militară ”Ludoviceum” din Budapesta. A fost sublocotenent în armata austro-ungară. A lucrat ca funcţionar la Primăria din Vărarea, iar câţiva ani mai târziu s-a angajat ca ajutor de notar în Măgura Ilvei. A lucrat mulţi ani ca ziarist şi a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti.
  • Arthur Conan Doyle, autorul celebrelor povestiri cu Sherlock Holmes, era de profesie oftalmolog. S-a apucat de scris pentru că nu-i ajungeau banii.
  • La sfârșitul anilor 1800, stridiile erau la mare căutare pe Coasta de Vest a Americii. Cum afacerea mergea bine, au fost atrași înspre ea diverși oportuniști, numiți ”hoții de stridii”. Iar Jack London era unul din ei. Autorul poveștii ”Colț Alb” fura astfel de stridii și le revindea pentru a face rost de bani de mâncare.
  • În ultimii 12 ani din viaţă, Casanova a lucrat ca bibliotecar.
  • William Faulkner, înainte de a-și câștiga renumele cu ”Zgomotul și furia” a muncit câţiva ani ca poştaş, până când s-a descoperit că el aruncă scrisorile nelivrate în coşul cu gunoi. Meseria i-a permis adesea să citească revistele pe care le livra. Din câte se pare, nici nu își făcea bine treaba: obișnuia să piardă scrisori și uneori chiulea pentru a juca Mah Jong.
  • Până să ajungă unul dintre cei mai bogaţi scriitori ai vremii, Jack London a trăit în sărăcie, schimbând mai multe slujbe: fermier, vânzător de ziare, marinar, pirat, căutător de aur s.a.m.d. Din pricina vagabondajului a ajuns de mai multe ori la închisoare.
  • Fyodor Dostoevsky era un cartofor împătimit şi adeseori scria pentru a-şi putea plăti datoriile.
  • După ce tatăl său a fost arestat, Charles Dickens a fost nevoit încă de la 12 ani să lucreze pentru a plăti datoria părintelui închis. Așa că marele scriitor s-a angajat la o fabrică de cremă de pantofi, un mediu toxic, mai ales pentru un copil. Autorul mai avea ca hobby… hipnoză. Nu de puţine ori a încercat s-o adoarmă astfel pe soţia sa.
  • Deși s-a născut într-o eră în care scriitorii pot prinde contracte extrem de bănoase, lui Stephen King i-a fost greu să se întrețină în tinerețe. A absolvit Universitatea din Maine, dar nereușind să-și găsească un post de profesor, a lucrat o vreme ca om de serviciu într-o școală.
  • Un hobby cel puțin neobișnuit îl întâlnim la Vladimir Nobokov scriitorul american de origine rusă, ce este foarte cunoscut datorită operei sale Lolita”. În timpul sau liber, acesta era lepidopterist, ceea ce înseamnă ca urmărea îndeaproape fluturii si moliile.
  • Autor bine cunoscut datorită ecranizării „Stăpânul Inelelor” și „Hobbitul” J.R.R Tolkien, a început să inventeze limbaje fantasmagorice de la o vârstă fragedă, hobby ce l-a păstrat pe tot parcursul vieții sale. Chiar a recunoscut într-o scrisoare trimisă în 1916 viitoarei lui soții, că lucrează de zor la limbajul lui zănatic, fără sens, și, în ciuda faptului ca își iubeste creația, tot poate părea un hobby nebun.
  • Poetul Robert Frost a avut tot felul de joburi: a livrat ziare, a schimbat becuri într-o fabrică, a fost fermier, apoi profesor.
  • Tennesse Williams a avut şi el parte de câteva meserii bizare: jumulitor de pene la o crescătorie de porumbei şi îngrijitor de păsări.
sursa foto: pinterest.com

Citind-ul pe C. S. Lewis. Cartea „Cronicile Din Narnia (Vol I ) – Nepotul Magicianului”!

Clive Staples Lewis (prescurtat C. S. Lewis; n. 29 noiembrie 1898, Belfast, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 22 noiembrie 1963, Oxford, Regatul Unit) a fost un scriitor și cadru universitar de britanic, cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medievală, apologiile creștine, lucrările de critică și romanele de ficțiune, în special ciclul narativ pentru copii „Cronicile din Narnia”. Lewis a fost bun prieten cu John Ronald Reuel Tolkien, autorul celebrului roman Stăpânul inelelor. Amândoi au fost profesori de literatură la Universitatea din Oxford și sufletul grupului literar the Inklings.

În ciuda popularității lor, lucrările lui C.S. Lewis au fost aspru criticate. Cunoscutul ciclu al Cronicilor din Narnia a fost acuzat că face propagandă religioasă, este marcat de misoginism, rasism și sadism emoțional. Dan Barker, un preot devenit ateu, critică Mere Christianity în volumul Losing Faith in Faith: From Preacher to Atheist, considerând că istoria este plină de exemple tragice, provocate de „moralitatea creștină”. Apologiile creștine constituie subiectul volumelor C. S. Lewis and the Search for Rational Religion de John Beversluis și God’s Defenders: What They Believe and Why They Are Wrong de S. T. Joshi.

Seria scrisă de C.S. Lewis este compusă din şapte cărţi de o magnifică orânduire textuală. Noi de curând ne-am delectat cu volumul întâi, „Cronicile Din Narnia- Nepotul Magicianului” apărută la editura Arthur, aici am găsit o lume fabuloasă a Narniei, un tărâm al magiei şi a creaturilor uimitoare, acelora care cârmuiesc ținuturi, care emană mistic, folcloric, mirific.

Cartea pornește intrigant chiar și pentru mine, nu mai vorbesc că băiatul era într-o agitație de curiozitate ce a întrecut măsura, deci, paginile ne aduc în față întâmplarea în care un băiat și o fată sunt păcăliți să folosească niște inele magice, din toată întorsăturile întâlnite aceștia readuc la viață o regină pe cât de frumoasă pe atât de vicleană. Iar cum o forță o readuce pe alta, acolo unde răul răsare se iscă și o speranță la bine, un leu – marele Aslan – își clădește existența din magie pentru a stăpâni acea putere malefică și așa se naște Narnia … însă și trădările, eforturile, prieteniile dar și aventura.

Am iubit povestea. A fost captivant și mi-a păstrat interesul pe tot parcursul. Băiatul a fost prins în tumultul textual încât a accelerat pe repede înainte cu citirea acesteia cărți. Vă voi povesti câteva impresii din viziunea piticului, el menționează: mi-a plăcut aventura personajelor, de umorul construit dar și de lumile noi, o carte destul de puternică pe alocuri greu de prins din urmă. Cu toate acestea, suficient de atrăgătoare încât să îmi trezească interes pentru a dori să citesc și celelalte opere ale autorului. Povestea în sine mi-a plăcut – și chiar am adorat faptul că animalele să fie personaje principale și să vorbească, să fie cârmuitori a unei lumi noi formate dintr-o magie continuă.

Mi-a plăcut foarte mult această poveste, a fost o lectură fantastică despre aventurile dintre lumi și răul care se poate întâmpla din simpla curiozitate. Am petrecut alături de personaje câteva zile căutând lumea secretă ascunsă undeva… și am constatat cu încântare că această carte este ca propria sa Narnia – un portal în ceva magic. Vă îndemn la lectură! La fantezie. La epic… la memorabil!