Citind-o pe Tony Mott. Cartea „Toamna se numără cadavrele”!

Tony Mott (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu ”Roșu”, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010 apare la aceeși editură volumul de poezii ”Hohote&Clocote”, urmată apoi de romanul ,”Doi” , apărut la editura Tritonic, București, 2012. Stilul autoarei devine din ce în ce mai pregnant în genul mystery&thriller, iar acest fapt se întărește prin seria de cărți a eroinei Gigi Alexa care începe cu ”Iarna crimelor perfecte”, roman publicat în decembrie 2019, urmat apoi de „Toamna se numără cadavrele” apărut în septembrie 2020.

„Toamna se numără cadavrele” s-a dovedit a fi un roman tenebros de-a dreptul, e genul de carte ce te face atât să te adâncești în lectură cât și să cauți indicii cot la cot cu personajele principale, participând activ la orice joc al circumstanțelor. Fiecare caz în parte ne este prezentat pe cât de original pe atât de cutremurător producând o stare de o accelerată dorință de a afla cum se vor așeza piesele într-un puzzle a unui criminal în serie mânat de dorința de eliberare prin moarte!

„Toamna este un anotimp frumos.
Dar și periculos, mai ales în Brașovul în care trăiește Gigi Alexa.”

De curând am finisat volumul întâi „Iarna Crimelor perfecte” al seriei intitulată Gigi Alexa, iar cum curiozitatea mi-a fost pusă deja la încercare nu am făcut nici măcar un stop de câteva ore până a mă adânci deja în al doilea volum care m-a răvășit încă de la primele pagini, veți vedea și de ce. Pornim în plin avânt într-o serie de omoruri mai mult sau mai puțin bizare, ba chiar sinistre până la înfricoșare, iar Gigi este pusă iarăși în ipostaza legistului care vede altfel unghiul sensibil al acestor crime. Într-un cadru tomnatic al Brașovului ploios fiecare este mânat de curiozitate, de reproșuri mute și nevoia de a umple singurătatea, iar această vulnerabilitate strânește toate fricile la un loc producând o reacție temătoare a zilei de mâine.

De la descoperirea primului omor cu brutalitate a unei femei cu o asemănare extraordinară cu Gigi aceasta alături de comisarul Matei Vălean colaborează pentru o nouă anchetă. Punctele devin neclare și la al doilea caz, și la al treilea până ce Gigi face unirea unor fapte menite să o apropie la un pas de elucidarea acelor cazuri ce au stârnit mare vâlvă atât printre colaboratorii poliției cât și în presă. Ce ipoteze își construiește excentrica Gigi e pe departe de înțelesul colegilor săi, ba chiar este luată peste picior de asocierea omorurilor cu o legendă mitologică, însă mersul lucrurilor se precipită iar polițiștii tind să-i dea dreptate. Nici fiind la un pas de moarte (din nou) femeia nu își pierde din luciditate și acționează la rece ca o adevărată anchetatoare. Când i s-a dat la naștere calitățile, curajul și tupeul a fost cu caru, nu doar cu paharul… astfel într-un dute-vino continuu eroii se mobilizează pentru a construi tiparul criminalului, pașii pe care îi face, chiar dacă acesta mereu se află înaintea lor parcă sfindându-le mințile, cât și catalizatorul ce a produs acest comportament toxic într-o toamnă mult prea sumbră pentru a fi văzută frumos.

Acțiunea e din ce în ce mai aprinsă, suntem martorii unui crescendo rapid parcă învolburat de o rafală a cuvintelor direcționate spre a ne zăpăci și a ne face să iubim această carte chiar dacă la Brașov … se numără cadavrele, chiar dacă iubirile lui Gigi se spulberă, chiar dacă mai simte teamă față de Vlad, fostul ei șef și amant, chiar dacă este curtată de Matei, chiar dacă ea face din singurătate o siguranță de a nu fi atinsă de suferințe, de pierderi de care îi este frică. Iar pe lângă toate acestea pe străzile înguste ale Brașovului un criminal își poartă metehnele aducând imaginea crimei la nivel de artă.

Direcția textuală în care ne conduce autoarea de data aceasta a fost diferită, dacă în prima cartea s-a depănat alura psihologică a unor tipare de persoane incluse într-un studiu de caz, în acest thriller avem o nouă conjunctură misterioasă ce ne va aduce în paralel mai aproape atât de Gigi și toate furtunile din viața ei cât și de mintea criminalului. Atmosfera ce se crează pe parcurs e destul de sinistră, realizezi că nu poți controla textul cum nici senzația de gust amar lăsat de înfăptuirea unor atrocități aparent fără o noimă. Finalul mi-a pus în față motivele însă totuși senzația că ceva lipsește nu s-a dus… am simțit sfârșitul ca pe o finalitate prea abruptă, doaream un șoc și nu o ultimă încetare a vieții menită să închidă cercul morții. Poate sunt eu mai dusă, cine știe… (zâmbesc). Cu toate acestea felicitări scriitoarei pentru prezentarea unei eroine ce-și duce destoinic numele cât și unduirea unui scenariu atent creionat asupra cazurilor și profilului de criminal.

„Toamna se numără cadavrele” este o carte pe care am parcurs-o cu încântare, eu fiind o fană a acestui gen, toată tensiunea mi-a produs o stare de adrenalină palpitantă ducând lecturarea pe repede înainte, efectiv nu am putut lăsa romanul din mână. Cartea are un ritm alert, care te va ține în suspans de la început și până la sfârșit. Nu știi la ce să te aștepți iar când crezi că se vor așeza toate realizezi că de fapt totul o ia de la capăt. Per ansamblu totul aici e incitant, ce m-a ținut cu sufletul la gură asemeni unui thriller american regizat de o minte sclipitoare. Recomand cartea cu mare drag, aceasta poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Tritonic!

Un gând despre „Citind-o pe Tony Mott. Cartea „Toamna se numără cadavrele”!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s