Citind-o pe Tony Mott. Cartea „Ultima vară otrăvită”!

Tony Mott (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu ”Roșu”, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010 apare la aceeși editură volumul de poezii ”Hohote&Clocote”, urmată apoi de romanul ,”Doi” , apărut la editura Tritonic, București, 2012. Stilul autoarei devine din ce în ce mai pregnant în genul mystery&thriller, iar acest fapt se întărește prin seria de cărți a eroinei Gigi Alexa care începe cu ”Iarna crimelor perfecte”, roman publicat în decembrie 2019, urmat apoi de „Toamna se numără cadavrele” apărut în septembrie 2020 și ultimul volum proaspăt, „Ultima vară otrăvită” ieșit sub tipar în iunie 2021.

„Ultima vară otrăvită” e o esență tare de tot cu o aromă ce combină plăcutul cu pericolul. Fiecare nouă întorsătură depănată aici mi-a confirmat că Gigi e un magnet pentru situațiile complicate, și că e mereu în epicentrul celor mai încâlcite și incitante cazuri ce o fac să pulseze a viață, ce-i dă acea doză de adrenalină ce o scot din starea sa de letargie a amintirilor dintr-un trecut ce nu vrea să se ducă.

„Pentru Gigi Alexa 2020 nu e un an perfect. Nici măcar pe aproape. Parcă nu-și găsește locul…”

„(…) avem nevoie de o ocazie suficient de bună și de un motiv destul de puternic, de o iubire suficient de mare, pentru a ne transforma cu toții în niște ucigași.”

Încă de la început ni se aduc în față scenarii pe diferite planuri ale unor personaje cunoscute și mai puțin care reîntregesc o poveste criminală cu detoate. Cum bine știm din cele două volume Gigi este o femeie profund marcată de decesul mamei cât și de absența tatălui pe care-l crede vinovat. Ani la rând a adunat reproșuri mute și necuvinte care acum o fac tot mai vulnerabilă în fața propriei pierderi în forma unui făt ce nu va mai fi. După o lungă refacere și o nouă relație cu un senzual ginecolog, Gigi intră în făgașul normal al lucrurilor… însă ce o face să se simtă cu adevărat în extaz este o nouă crimă care-i solicită în totalitate atenția și implicarea cât și noua sa pornire spre începerea doctoratului în Olanda.

Ni se aduce în față tabloul sinistru și gol al pandemiei, străzi goale, oameni temători și frica unei zile de mâine, astfel când în Brașov se descoperă trupul unei tinere totul o ia razna; detaliile ce ies la iveală sunt din ce în ce mai încâlcite și mai ales atunci când la toate furtunile brașovene se mai adaugă și trei cazuri primite de Gigi din Olanda imaginile prind contur, și ce e cel mai straniu e că ochiul antrenat în direcția criminalității al legistului pe care l-am îndrăgit deja țintește fix acolo unde trebuie și asta înspăimântă. Iar alături de Matei Vălean încearcă să fie pe urmele criminalului, fără să-și de-a seama că acesta e mai aproape decât crede. Mult prea…

Gigi, între paralelele făcute din cele trei cazuri din Olanda și acele din țară încearcă să contruiască un portret al criminalului, iar când descoperă micile suveniruri amplasate pe victime de criminal își dă seama că de fapt totul e mult mai amplu, mai periculos și mai de neoprit. Acțiunea se precipită însă Gigi nu-și poate susține teroriile dacă în umbră cineva își joacă cărțile bine mai cu seamă șefia, care cade pradă birocrației române (ca de obicei); pistele de cele mai multe ori îi duc într-un punct mort, uite aici ironie, însă oricât de anevoioase nu s-au dovedit a fi cărările, dreptatea își cere tributul, chiar și cu prețul unei ultime crime ce va surprinde pe toți cu lămurile sale răvășitoare. La care cu sinceritate, nu mă așteptam. O turnură nouă plină de imprevizibil.

Toate se așează la locul lor însă rămâne parcă acel iz de o neclaritate vagă, parcă de frica de a nu scoate la iveală alte complicații ce ar zădărnici căldura soarele dintr-un nor al furtunii, ce este clar e efectul de după, acela ce a trezit sentimente, a legat inimi și a închis în purgatoriu sufletele celor necinstiți, celui ce a otrăvit vara. Ce să mai spun, o carte de excepție, combinații de istorii, amintiri și traume pe muchie de cuțit, totul condimentat cu ironii picante și chiar scene picante de după perdea.

De data aceasta mi-au plăcut planurile/capitolele din perspective diferite, ceea ce ne-a redat din start claritate textuală, autoarea gestionând fix în direcția în care a mers povestea fără a ne sufla cine dintre toți e acel criminal rău intenționat. Am apreciat enorm micile fragmente din cartea „Galapago” scrisă de Kurt Vonnegut cât și înfiriparea acelei iubiri de mult tânjite de eroii principali, cu toate că din partea lui Matei aș fi vrut o mai mare îndrăzneală, o viață avem, ce doamne atâta codeală. Însă ce știu eu… pot adăuga că pe Gigi aici o ve-ți vedea din alt unghi, pe alocuri mai furtunoasă iar pe alocuri mai căzută în genunchi decât a fost în celelalte volume, mai fragilă în ochii cititorului, iar acest fapt mi-a arătat că oricât de puternici nu ne-am crede unele lucruri venite peste noi ne pot redeschide toate rănile încă necicatrizate până la urmă.

Cartea „Ultima vară otrăvită” este foc și pară în plină vară, totul este încins la maxim într-un iureș de evenimente gata pregătite să ne fiarbă sângele prin vene. Iar dacă sunteți împătimiți în a citi cărți polițiste acest roman vă v-a atrage instantaneu; completările vin la locul potrivit adăugând mici secvențe din celelalte cărți, demonstrând încă o dată unicitatea cazurilor cât și originalitatea autoarei Tony Mott. Recomand cartea cu mare drag, aceasta poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Tritonic!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s