Citind-o pe Raluca Irimie. Cartea „Emma- cicatrici”

Raluca Irimie m-a cucerit încă de la început prin cărțile sale pline de un magnetism aparte. Cartea „Complicații inutile” cât și „Gloanțe oarbe” au avut un parcurs psihologic reușit îmbinând moartea cu refugiul, și drama cu elementele de catharsis. Astăzi însă vreau să vă vorbesc despre noua sa apariție, „Emma – Cicatrici” la editura Cassius Books, o dramă ce e conturul fantomatic a unei vieți ce se marchează din rău în mai cumplit, din terifiant în contradictoriu. O poveste ce va cutremura și va lăsa dâre adânci.

„Ce-ți mai rămâne de făcut când coșmarul te urmărește pretutindeni? Ce-ți mai rămâne când simțurile te trădează și moartea devine singura scăpare?
Cum să distingi între realitate și fantasme când experiențele prin care ai trecut depășesc, prin cruzime, limitele umane?”

O avem ca eroină pe Emma, un copil cu temeri justificate de un trai la limite și o mamă absentă, apoi o tânără ce se perindă printre ani ca o piesă sfărâmată pe bucăți, apoi o femeie ce în ciuda vârstei nu se poate recompune pentru a fi un tot întreg. Experiențele, demonii trecutului și o situație parcă ruptă din cel mai sinistru scenariu îi fac viața o adevărată încurcătură de ițe, oricâte găuri nu ar petici sărmana femeie parcă totul îi trece pe alături, parcă bucuria o ocolește, parcă are menirea doar să fie posedată de nefericire și declin psihologic.

Emma punându-și toate speranțele pe forțele proprii încearcă să o ia de la zero, departe de infecta judecată a mamei și a concubinului acesteia cât și de amintirea pierderii celei mai însemnate persoane din viața ei, bunica. Însă sprijinul îi lipsește cu desăvârșire; e greu să palpezi reușitele când nu ai cu cine le împărți sau refuzi să te destăinui din nevoia de a proteja intactă și acea fărâmă de prietenie pe care încă o are față de unica ființă ce o acceptă cu toate ciudățeniile ei, Charlotte. Și totuși Emma se mulțumește cu puținul acumulat, chiar dacă locuiește într-un apartament mult prea vechi, se îmbracă în lucruri ponosite, doar dorința sa pentru lectură și frumos îi mai dă forțe să predea la școală, acolo unde își găsește cel mai des refugiu. Însă după cum s-a demonstrat, viața de multe ori e o javră, iar Emma e exemplul viu, aceasta se duce în jos și în cel mai mare hău al dezolanței, și nu că ea ar fi contribuit la ceva. Nu. Aceasta se îmbolnăvește iar gravitatea situației nu-i dă dreptul nici măcar să viseze la ceva bun. Mai ales că întâlnirea cu un bărbat misterios o pune pe gânduri,  Mark stârnindu-i sentimente contradictorii, ba de siguranță ba de abandon, ba de vaga senzație că nimic nu e ceea ce pare.

Ce s-a întâmplat cu Emma mai departe vă îndemn să aflați. Pot doar să spun că boala nu cruță pe nimeni, iar finalitatea cărții mi-a pus amar pe limbă, iar ochii și-au luat conturul unei tristeți neimaginate. Am trăit durerea ei, neînțelegerea mamei sale, limitele societății dar și angoasele ce mereu le purtăm cu noi dacă nu am făcut pace cu ele. Cu toate că romanul se axează în primul rând pe povestea Emmei fiecare personaj întâlnit își are propriul drum și furtună.

Cartea „Emma- cicatrici” este o poveste ce acaparează, care îți atinge cele mai sensibile corzi ale sufletului ținându-le într-o menghină. Este acel gen de carte pe care, odată ce o începi, cu greu o mai poți lăsa din mână, căci te face să fii acolo cot la cot cu protagonista, să asiști mută la toată drama sa, la toate încercările și finalurile ce au un sfârșit abrupt și mult prea dureros pentru cititorul sensibil. Autoarea ne poartă pașii între trecut și prezent, oferindu-ne o călătorie inițiatică spre sufletul personajului principal, care își dorește să se repare, însă viața sa e contra timp. Nu mai e răgaz. Nu mai e putere. Este doar nevoia de a încheia un capitol semeni unei ultime scrisori de rămas bun.

Vă îndemn la lectură, chiar dacă am fost succintă în detalii e doar din simplul motiv că această poveste trebuie citită nu înșiruită aici. Nu dezvăluită ci păstrat acel suspans ce alimentează curiozitatea. Mulțumesc autoarei pentru această carte ce a răscolit sufletul meu, uneori anume astfel de lecturi te trezesc și îți arată partea ascunsă a lucrurilor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s