Citindu-l pe Radu Prodan. Cartea „Criptic”

De aproape o săptămână am finisat cartea „Criptic” scrisă de Radu Prodan, am stat ca să se așeze textul ca să pot împărtăși cu voi bucuria de a citi o carte de excepție, cum de fapt sunt cele scrise la Editura Siono. Astfel, într-o notă vizionară vă pot menționa că acest volum a reunit tot ce poate fi mai bun în lumea celor scrise și a surprins cu desăvârșire privirea mea. Cred că prea puține cuvinte o să aștern aici la cât de tare mi-a plăcut această operă, e genul acela de carte ce o dată prinsă în tumultul de informații nu o mai poți lăsa din mână; aceasta abundă în descrieri, în acțiune, suspans, în împletiri întortocheate ale firului epic, dar și surprinde prin personaje puternice gata fiind mereu să șocheze cititorul de rând.

Totul se începe atunci când este dată știrea apariției microcip-ului Pixiedust, un proiect științific realizat de o femeie cu o minte scliptoare care vine ca un „ajutor” în plus persoanelor cu probleme de sănătate. Programul este unul revoluționar astfel că ajunge ținta mai multor organizații, mulți vor să pună mâna pe cip pentru diferite scopuri și nu atât de benefice cum se gândește creatoarea acestuia. Astfel se iau măsuri severe, dar totul e la limită atunci când viața atârnă pe un fir de ață. Multe laboratoare științifice, NSA, Pentagon și Casa Albă vor să obțină puterea supremă de a controla mintea umană, însă planurile de acasă nu coincid cu cele ale păzitorilor programului. Iar pe această notă se țese o acțiune dusă la limită, pe alocuri accelerată, iar uneori îngreunată de evenimente ce lasă loc de sentimentalisme. Direcțiile se ramifică, pe alocuri nici nu realizezi care pe care, cine e cine ca mai apoi să constați că trădările curg în lanț, că disimulările sunt ca un ac în piciorul unei puteri sus puse.

Criptic- secrete și suspans…

Autorul m-a transpus într-o lume vie în care am trăit și simțit alături de eroii principali tot tumultul de momente incredibile în care viața a fost pusă ca la un joc de noroc, în care ziua a fost noapte iar întunericul a fost de smoală. Un joc care i-a făcut vulnerabil pe eroii cărții în fața zilei de mâine, mereu cu senzația urmăririi, cu teama umbrei ce se prelinge prin colțurile tăinuite. Personajele au plonjat prin text ca pe nisipuri mișcătoare, mereu cu frica de a nu fi încolțiți, de a nu fi lichidați de mințile criminale fără nume. Și totuși, pierderile au fost majore, nici măcar bucuria succesului nu a avut impact, ci doar moartea care ar fi putut fi anticipată. Ocolită cumva. Evitată. Însă acum răzbunarea își cere tributul, totul merge împotriva timpului cu o viteză acaparatoare, una care seacă de putere. Oare gustul ei va stinge focul din inimă?

Cartea „Criptic” este un thriller clasic, politic și științific extrem de captivant și de vizual. Totul ni se prezintă atât de detaliat încât citind te transpui ca într-o rulare cinematografică ce nu te lasă să o abandonezi, ba din contra, te prinde în plasa ce se țese în jurul acțiunii rămânând captivi printre file pentru a deznoda orice fir al unui scenariu scris cu o dibăcie de invidiat. „Criptic” este o carte uluitoare, care te ține în tensiune de la prima și până la ultima pagină, dacă nu mă credeți, citiți-o și vă veți convinge, eu am rămas plăcut surprinsă!

Citind-o pe Delia Mitroi. Cartea „Iubito, te-am jucat la Poker! Revanșa”

Delia Mitroi s-a născut la data de 18 iunie 1991, în orașul Craiova. În 2010, după ce a absolvit prestigiosul colegiu craiovean „Elena Cuza”, a intrat la Facultatea de Litere, Secția Studii Europene din cadrul Universității București. A urmat imediat cursurile Masteratului Cultură și Politică în Context European și Internațional, din cadrul aceleiași facultăți, iar în anul 2015, a fost admisă la Școala Doctorală a Facultății de Litere a Universității București. În studenție, a cochetat cu scrisul iar de curând, Delia Mitroi și-a redescoperit dragostea pentru propria creație literară, lăsându-se purtată pe aripile inspirației într-un mod în care nu o mai făcuse anterior. A debutat cu romanul „Rivali în fotbal și în dragoste” apărută la editura Coresi Publishing House, iar drumul său literar nu s-a oprit aici, după foarte puțin timp a publicat la Editura Petale Scrise cartea „Iubito, te-am jucat la Poker”, un roman incendiar care m-a ținut în priză de la început până la sfârșit. Recent a bucurat cititorii cu volumul doi al acestuia, astfel povesta cărții „Iubito, te-am jucat la Poker! Revanșa” a luat amploare chiar sub ochii mei provocându-mi un iureș de emoții împingându-mă într-un joc seducător al iubirii și trădării, al pericolului și puterii. Combinații atât de tentante de cuvinte și stări încât toată avalanșa textuală a trecut peste mine ca o furtună!

„Frumoasa jucată la poker și revendicată de liderul clanului Salamandra se desprinde de trecut, de zbucium și de conștiință cu o viteză amețitoare. Uită de tot când vede în ochii lui scânteile euforiei.”

Dacă primul volum m-a lăsat cu multe întrebări și pe alocuri cu gust amar în urma alegerilor făcute de către personajele cel de-al doilea mi-a zdruncinat și mai mult echilibrul printr-o avalanșă de evenimente ce au venit peste mine într-o nevoie avidă de a le așeza pe rafturi, de a le descâlci ca pe niște fire invizibile ale vieții. Astfel, pas cu pas alături de eroii cărții am pășit pe nisipurile mișcătoare ale unor relații defecte într-o nebunie de iubire clandestină, una care are mirosul de scrum al morții ce planează asupra fiecăruia implicat într-un joc de Poker; acolo unde începutul și sfârșitul se vor dezlănțui din nou. Pe alocuri mai periculos decât s-ar scrie în scenariul minții, mai stăpânit de instincte criminale și dorințe meschine. O carte ce își va developa imaginile alb-negru al unui film de acțiune ce va marca privirea fugară a oricărui cititor.

„Am fost victimele orgoliilor, ale greșelilor, ale necazurilor, ale sărăciei, ale viciilor, ale trădării. Sau, mai bine zis, am fost victimele destinului.”

Triunghi amoros format din gangsterul Tony Salamandra, Clara și Gabriel Pavel revine în forță în noul volum „Iubito, te-am jucat la Poker! Revanșa”, carte menită să scoată în evidență emoțiile în toată paleta de culori. Dacă începutul a fost șocant și chiar răvășitor, „cum e posibil să-ți joci soția la Poker și să o dai pe mâna unui mafiot?”, ce a urmat, cum ar fi alegerile ce le-au schimbat viața protagoniștilor au fost pe cât de întortocheate tot pe atât de pline de răzbunări, orgolii și suferințe mute. Parcă ai spune că toată lumea a primit după „bunul plac” însă de fapt aparențele sunt înșelătoare, poleiala de aur se erodează iar în față iese rugina bine mascată de bani și influență; toate până în punctul în care se caută răspunsuri, se cerșește alinare nu doar sex, se caută iubire nu doar pasiuni arzătoare. Clara simte că totul a fost o mascaradă, începută de soțul acesteia și alimentată chiar de ea însăși, totul într-un joc din care ar fi putut ieși, însă tentația a fost prea mare cât și curiozitatea proprie într-o lume în care toate ușile ți se deschid. Iar cu fiecare zi aceasta conștientizează gravitatea situației în care se află, simte că a clacat în special în fața inimii ei care tânjește după soțul acesteia. Ironia face ca ambii să se iubească din priviri însă în două țări diferite, ambii să ducă dorul a ce a fost într-un cămin străin lor, lângă oameni multe prea influenți într-o lume extrem de periculoasă.

Totuși soarta, destinul sau karma… fie ci-o fi îi vrea din nou împreună, iar pe lângă toată croiala unui nou început visat se perindă istoriile altor personaje la fel de încercate personal. Totul pe alocuri ni se prezintă la limită ca apoi din fărâma de speranță să se clădească noi direcții și decizii. Pericolul pândește la orice colț iar trecutul îi ajunge din urmă pe fiecare din nevoia de a se încheia un capitol deja epuizat și de a da naștere unei noi porniri către ceva dorit din tot adâncul inimii. Drumul nu va fi ușor de acceptat pentru nimeni, fiecare va fi ars de focul răutăților, orgoliilor, patimilor, minciunilor ca apoi să se rupă foaia și să se scrie din nou planul vieții într-o zăpăceală de cuvinte parcă înșiruite pe fugă din nevoia de a nu se scăpa esențialul. Și nu în ultimul rând de a le oferi fiecăruia un final, în ce manieră și cu ce preț vă îndemn să aflați, cert e că eu am văzut sfârșitul acestei cărți perfect realizat iar povestea în toată avalanșa sa de evenimente extrem de bine pusă la punct.

„Iubito, te-am jucat la Poker! Revanșa” este un roman minunat care te scoate din zona liniștii și te aruncă într-o tornadă de emoții pe care greu le ții în frâu. Întreg romanul este o aventură continuă în care nu poți găsi personaje secundare, aici toți au o personalitatea cât și o suferință ce-i urmează prin viață ca o umbră. Este o carte pe care o recomand cu căldură și care va acapara tot timpul și spațiul în mintea cititorului teleportându-l ca într-o viziune acolo unde pericolul stârnește frică cât și atrage într-o plasă a pasiunilor sălbatice. Și ceri, mai mult și tot mai mult. Mulțumesc autoarei pentru poveste!

Citind-o pe Fănica Rarinca. Cartea „Mica Stea Portocalie. De unul singur”

Fănica Rarinca, s-a născut și a copilărit în comuna Barcea, județul Galați. A terminat Liceul Agricol din Tecuci, apoi a urmat cursurile Facultății de Geografie și Geologie din Iași. În anul 2011 publică prima sa carte, „Guru și Ciocârlia”, apoi urmată de cartea „Eliberează-te de rănile trecutului și redescoperă fericirea!” apărută în 2016. În primăvara anului 2017, s-a născut visul care a dus la scrierea romanului „Mica Stea Portocalie”, despre aventurile unui băiat micșorat de un panou electric.

Cartea „Mica stea portocalie. De unul singur” a fost o descoperire plăcută pentru mine, cu tente copilărești spuse cu cuvinte de om mare povestea întruchipează o scriere menită să placă atât adulților cât și adolescenților. Toată paleta de culori folosită de autoare ne aduce în prim plan o imagine fantastică a unei descrieri desprinsă din definiția neverosimilului. Acolo unde realul se întâlnește cu fantasticul într-un joc al poveștilor ce vor prinde viață chiar sub ochii noștri.

Întâmplarea face ca în drum spre casă doi copii să fie micșorați de un panou electric; cum mama e unicul martor aceasta este luată drept nebună ba chiar ridiculizată de forțele de ordine pentru o astfel de mărturie bizară. Tatăl este în agonie, nimeni nu-i acordă nici o atenție iar senzația că totul îi scapă de sub control îl îngenunchiază de-a dreptul. Cazul se vrea închis iar mama pusă sub acuzație de omor a celor doi copii; ironic sau nu poliția nu acordă nici o atenție detaliilor subtile dar nici a rugăminților venite în a elucida misterul acestor dispariții. Acțiunea nu ne lasă să ne liniștim, ba din contra- mama este trimisă la spitalul celor ce suferă de boli mintale pe motiv de delir iar undeva în parcul înverzit se găsește acel băiat ce încă se luptă cu propriile schimbări, cu felul minuscul dar și cu incomoditatea de a nu fi un copil de mărimi normale. Iar de undeva din întuneric pericolul pândește, iar necunoscutul planează ca o pasăre răpitoare asupra a tot ce se întâmplă în jurul băiețelului ce e în căutarea surioarei, a drumului spre casă și a dreptății care întârzie să apară.

Întorsăturile de situație se intensifică iar personajele noi ce apar ne arată că totul poate să se sfârșească rău pentru cineva, că viața e plină de lecții dar și că răbdarea, bunăvoința și modestia pot înclina balanța către succes. Că nu e suficient să ceri ca să ți se dea, nu e de ajuns să cunoști adevărul ca să-ți ceri dreptatea, și că un sfârșit nu e neapărat un final, ci doar un mod de a o lua de la capăt. Ca și în cazul eroului principal numit și Mica Stea Portocalie după forma și culoarea sa care ajunge să se perinde prin text semeni unui însetat de cunoaștere … dar și de lămurire, deoarece inima lui suferă după tot ce-a fost și a pierdut. Finalul primului volum m-a luat prin surprindere și mi-a arătat că povestea nu se va lăsa așezată pe piese ca într-un puzzle ci se va ramifica tot mai mult stârnindu-ne și mai mult curiozitatea. Și vă asigur, aici totul e intens o dată cu dispariția celor doi… nimic nu e lăsat la voia întâmplării, nici măcar acel vânt ce bate printre frunzele copacilor.

Cartea „Mica Stea Portocalie. De unul singur” este călătoria către necunoscut; e povestea ce a îmbrățișat realul cu imaginația și a croit un scenariu dus pe culmile unei istorisiri fantastice ce a plăcut și pe care am relatat-o cu plăcere copiilor mei. Aceasta s-a dovedit a fi o carte atât de echilibrată încât am putut extrage din ea învățăminte, morale subtile și cuvinte venite ca pilde mereu utile în scrieri. Aventura celor doi copii am asemuit-o cu cea a Alisei în Țara Minunilor, când a descoperit personaje noi și s-a avântat într-o lume total nouă ei; aici, în povestea noastră la fel eroii se vor intersecta cu personaje ce le vor fi alături, astfel că totul va fi o explozie de evenimente și situații menite să placă din start copiilor dar și părinților acestora. Eu una abia aștept să aflu povestea mai departe, cum vor reveni copii la forma lor inițială… cum vor soluționa problema cu judecata mamei lor, și nu în ultimul rând cum vor elucida misterul micșorării lor, curiozitatea mă roade, sincer. Vă pot spune doar că în spatele acestora este un om care are planuri malefice și nu se abține de la nimic ca să-și ducă invențiile și gândurile la bun sfârșit. Nici până la ultimul cuvânt scris nu mi-am dat seama cine e, care e scopul lui, de ce face asta? Care îi este interesul?

Cartea „Mica Stea Portocalie. De unul singur” este un prim volum care m-a atras în primul rând datorită coperții extrem de plăcute, apoi printr-o poveste dedicată în principal adolescenților, însă care poate fi citită la orice vârstă, căci și adulții vor ajunge să îi simtă dulceața. E cartea ce nu te lasă indiferentă deoarece te răvășește destinul unor copii în plin declin dar în același timp apreciezi lecțiile ce vin în lanț despre curaj și demnitate, chiar și atunci când parcă nu se vede lumina de la capătul tunelului. O carte pe care o recomand cu drag, pentru emoție și mister!