Citind-o pe Ioana S. Bogorodea. Cartea „Răzbunarea Sarei”

Ioana S. Bogorodea (născută în 1979, Tulcea), este licențiată a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie. Ioana S. Bogorodea a publicat proză scurtă în revistele „Vatra”, „Steaua Dobrogei” și „”Aspirații”, ultima fiind revista Colegiului Dobrogean „Spiru C. Haret” din Tulcea. A debutat cu volumul „Răzbunarea Sarei”, pentru care a primit premiul Editurii Rafet din Râmnicu Sărat în cadrul Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, ediția a 15-a, 2022. A primit premiul 3 pentru miniaturi narative la concursul de proză „Valentin Șerbu”, organizat de Centrul Cultural „Jean Bart”, Tulcea.

Zilele acestea am finisat minunata carte „Răzbunarea Sarei”, o scriere ce include două povestiri ce au avut menirea de a mă ține acolo printre pagini. Cu o acțiune accelerată cartea a plăcut încă de la primele pagini; misticul îmbrăcat în haina necunoscutului și al pericolului m-a făcut să fiu acolo ochi și urechi ca un observator fin al unei narațiuni demne de un film.

Cartea „Răzbunarea Sarei” ne întâmpină dureros cu decesul unei adolescente, moartea acesteia e nicidecum una simplă, e una încărcată de realism ce a sucit povestea într-o direcție în care mi-am dat seama că autoarea s-a jucat cu mintea mea. Și nu doar ea. Treptat am înțeles că Sara nu e nici pe departe cine îmi imaginam eu că este, cum nici însăși înșiruirea de întâmplări nu sunt ce mi se prezenta în față; totul a fost o piesă bine regizată ca eu – cititoarea, să mă scufund ca pe nisipuri mișcătoare ca mai apoi să cer mai mult, în nevoia de a limpezi lucrurile. De a da adevărului putere și claritate ceții ce mi se perinda în fața ochilor.

Cum încet m-am familiarizat cu povestea Sarei cea de-a doua intitulată „Țipătul lebedei” mi-a stârnit și mai mult curiozitatea. Aici moartea parcă evită pe unii iar altora le dă elexirul tinereții. Aici eroina principală își duce anii ca și cum nu ar avea trecere, tinerețea sa e uluitoare chiar dacă numeric îi indică altceva. Ar putea fi curiozitatea cuiva, experimentul dar și prototipul ideal ce a învins îmbătrânirea. Însă aceasta preferă să stea în umbră până când soarta sau un ceas rău îl scoate în cale pe acel bărbat care o face să fie curioasă de natura existenței sale. Iar o dată pornit mecanismul totul e împotriva cronometrului.

Ce s-a întâmplat cu eroinele acestei cărți vă îndemn să aflați, veți savura din plin aventura acestor tinere ce viața le încearcă în fel și chip conducându-le pe un drum al experiențelor. Bune sau mai puțin citind o să vă convingeți singuri, pot doar adăuga că nimic nu e ceea ce pare, iar orice foaie dată poate să-ți schimbe perspectiva asupra întregului text.

Am citit cartea Ioanei S. Bogorodea cu sufletul la gură și, recunosc, cu greu am putut să o las din mână. Autoarea a reușit să creeze niște răsturnări de situație extraordinare și să te facă să stai într-o pauză să regândești scenariul pus în față. Suspansul și misterele bine ascunse printre pagini, personajele defecte și întorsăturile de situație m-au făcut să vreau de la această carte mai mult, poate pentru fiecare poveste o mai mare desfășurare, în special pentru protagonista celei de-a doua povești, de la ea vreau răspunsuri. Și nu doar. Această carte oferă posibilitatea de a vedea adevărul din mai multe perspective, cât și percepția trecutului, prezentului și viitorului, dar nu în ultimul rând cea a trecerii, evaluată din ochii privitorului. „Răzbunarea Sarei” este o lectură încântătoare, care te ține captiv între paginile sale de la prima și până la ultima pagină. O carte pe care o recomand cu drag!