Citind-o pe Mara Eremia. Cartea „Ispita Directorului”

Autoarea Mara Eremia s-a născut în data de 8 martie 1990. Studiile și le-a urmat la Facultatea de Psihologie, iar Masterul în Psihologie Judiciară. Actualmente profesează ca psiholog. Aceasta m-a surpins de sărbători cu o minunată carte cu tematică „crăciunistică” iar zilele acestea am fost dată peste cap cu volumul doi al seriei Ispita. Cartea „Ispita Directorului” s-a dovedit a fi o emoție vie încă de la primele pagini ca mai apoi să ia în intensitate și să mă zguduie din temelii; aici printre pagini am simțit durerea, furia, pierderea, trădarea, dezamăgirea, frica dar și iubirea, în toate formele ei mai senzuale. Autoarea a creionat fiecare scenă în cel mai pătrunzător mod, ne-a arătat partea întunecată a unor oameni dar și cum iubirea poate fisura toate barierile inimii în cel mai pasional mod.

„Lasă frica și iubește! Iubirea te poate ucide, dacă nu o ai, și te poate învia, atunci când o ai! … îndrăznește!”

„Nu cred că întunericul este atât de negru, cum spun oamenii. În orice întuneric se poate face lumină, dacă știi să apeși butorul corect. De multe ori, am crezut că viața este grea. Nu este adevărat! Noi o facem să pară așa. Nu știm ce vrem și nici pe cine vrem.”

Dacă în primul volum aflăm povestea Președintelui David Beck și a Darinei Clark, o înșiruire de momente la limită dar și descărcări senzuale duse la nivel de artă, volumul doi ne pune pe tavă istoria prietenei Primei Doamne, Evelin More dar și a lui Scott Flynn, directorul Serviciilor Secrete de la Casa Albă, om de încredere dar și un titan în a-și stăpâni orice emoție, orice pornire într-o lume în care pericolul pândește la orice colț. Lanțul evenimentelor se precipită atunci când Evelin află că soțul o înșeală iar ea urmărește mută spectacolul infidelității acestuia, acum realizează că viața ia trecut pe alături iar ea practic a luat mici fărâmituri de la existența proprie. Într-un moment de slăbiciune combinată cu alcool aceasta sare la pieptul enigmaticului Scott, îl dorește, îl cere însă… este refuzată și simte încă o dată că nimeni o vrea. Dezamăgirea îi intră în sânge, convingerea că nu este bună ca femeie i se așează pe umeri iar ea alege să păstreze o distanță sigură de toți bărbații, mai ales de el. Însă focul din inimă o arde, curiozitatea de a fi măcar o noapte cu el o împinge în brațele lui intrând fără să vrea în cel mai delicios joc al seducției.

Pe cât de dornică nu ar fi să-și înceapă o nouă viață, Evelin clachează atunci când trecutul o ajunge din urmă, pierderile proprii o coboară iar coșmarurile prind să o acapareze în totalitate atât când luminile se sting dar și atunci când pornește la pas ușor dar sigur în viața lui Scott. Acesta este mânat de dorința de a o proteja îndepărtând-o de el, dar și a o ține aproape, deoarece simte că o vrea prin orice por, în pofida pericolelor la care o supune. Ajung ambii să fie doi orbi ce se plimbă prin întuneric neconștientizând faptul că oricând ar putea să se rătăcească în propria întunecime, ea- cu un trecut nesigur, el- cu un trecut umbrit de secrete, conspirații și moarte. Prezentul lor e pecetluit de poziția pe care o are fiecare, însă pe cât de încinsă nu ar fi lumea serviciilor secrete puterea celor doi parcă ia amploare unindu-i într-o poveste comună plină de pasiune îmbinată cu pericol. Combinația fatală pentru ca două inimi să se alipească într-o alianță invincibilă și de lungă durată.

„Sunt secrete pe care mai bine le-aș lua cu mine în mormânt, însă din ce mă străduiesc să le ascund, din aceea, acestea vor să iasă la iveală. Și totul începe de când apare ea în viața mea, Evelin More.”

Cartea „Ispita Directorului” a fost o lectură seducătoare, cu scene pasionale, dar din care nu lipsește acțiunea, suspansul și, desigur neprevăzut care pândește la orice colț. Mara Eremia a creionat personaje interesante, cu personalități intense și curaj, care au stârnit curiozitatea încă de la primele fraze și nu au dat răgaz cititorului de rând să-și liniștească sufletul. Printre emoțiile vii, patosul și dramele au creat un parcurs al cărții neașteptat de incitant, am iubit iubirea personajelor principale dar și am admirat din umbră acea maturitate de a lua decizii. De a accepta într-un final că viața se trăiește aici și acum. Ce pot să mai spun e că ispita Directorului a avut părul roșu și o fire mult prea hotărâtă în a lua în mâini puterea prezentului încât nici un avertisment nu a mai contat atunci când două inimi au zis da, atunci când limbajul trupului a avut același vocabular, și atunci când sclipirea din ochi a fost confirmarea la mai mult. Și textul a curs, arătând că ea este lumină, iar el întuneric, că ea este zi… iar el noaptea ce o va învălui în grijă, seducție, iubire infinită. Și toate acestea asezonate cu taine de stat, cu momente de amenințare dar și cu gustul amar al morții într-un cadru al Scenii Politice ale Statelor Unite. Romanul „Ispita Directorului” este o carte cu o acțiune la limită ce îți taie respirația, cu prestații fierbinți creionate cu dibăcie dar și cu personaje pe care le îndrăgești instantaneu. E o carte pe care o recomand cu mare drag! Vai, atât de mult îmi place!