Citindu-l pe Christoph Elbern. Cartea „Ucigașul din port”

Christoph Elbern, născut în 1960, a studiat germană și engleză și a lucrat mult timp ca jurnalist. A activat în poziții de conducere în diverse reviste – printre altele „Prinz” și „TV Movie”. Din 2010 conduce o agenție de comunicare corporativă în Kassel. Autorul a publicat deja numeroase romane polițiste sub pseudonimul Klaas Kroon. Anul 2022 însă îi aduce un nou roman istoric semnat chiar cu numele propriu; astfel „Ucigașul din port” devine prima carte dintr-o serie ce îi va purta semnătura fără jumătăți de măsură. Și nu doar aceasta, seria va fi un lanț de scrieri ce îl va avea ca protagonist pe bacteriologul Carl-Jakob Melcher, cel care va fi în epicentrul evenimentelor.

În romanul său „Ucigașul din port”, Christoph Elbern povestește despre un Hamburg al anilor 1904, despre perioada conflictelor dintre burghezie și proletariat dar și despre dezvoltarea ulterioară a criminalității. Dar în special se pune accent cum totul scapă de sub control în oraș iar un șir de morți arată că pericolul e undeva acolo. Că trecutul te poate ajunge din urmă, dar și că cea mai inocentă față poate să se transforme într-o nălucă hilară.

Întuneric. Teamă. Moarte.

Într-o perioadă din istorie destul de sensibilă Hamburgul se confruntă cu o situație fără precedent. Orașul este în tumult. Panica ia amploare atunci când în port, mai mulți bărbați sunt găsiți omorâți cu cruzime și marcați cu un semn ciudat sculptat în frunte. Poliția e în culmea delirului, iar atunci când Martin Bucher analizează o victimă observă niște semne dubioase ce ar însemna din rău în catastrofă, astfel acesta îl apelează pe fostul său coleg bacteriolog Carl-Jakob Melcher pentru a adeveri sau infirma unele teorii. Frica se confirmă, una dintre victime a contractat holeră, de unde?… și de la cine e un mister, însă de aici se țese o pânză destul de ramificată care îl are ca protagonist pe Carl-Jakob Melcher. Atmosfera se umbrește atunci când numărul de victime crește iar îndrăzneala ucigașului este ca o sfidare a organelor de ordine. Însă, ca doi „detectivi practicanți” Carl-Jakob Melcher și prietenul său polițist Martin Bucher îl caută pe criminal cu o râvnă aparte parcă de acest fapt ar conta chiar viața lor proprie. Detaliile prind contur, dezvăluirile unor martori îi îndreaptă către negustorii bogați, escroci de la drumul mare dar și revoluționari, figuri ce au răscolit cete de oameni pregătiți să înfrunte sistemul. Însă în drumul lor dau peste o suspiciune înspăimântătoare care lasă un gust amar, Carl-Jakob înțelege mai mult ca niciodată că a fost folosit într-un plan bine ticluit. De cine și de ce vă las pe voi să aflați. Cert e că, nimeni și nimic nu i-a pregătit pe cei doi camarazi de anchetă de finalul acestei aventuri, însă fiecare personaj în parte a învățat o lecție, fie cea de supraviețuire, fie acea care le-a deschis ochii la micile detalii ce fac diferența. Mai ales într-un moment în care mintea e confuză iar sentimentele nu lasă loc lucidității. Toate asezonate cu izul pericolului, cu cel a trecutului scoțos dar și a motivelor purtate dincolo de rațiune.

„Ucigașul din port” de Christoph Elbern a fost un roman cu o încărcătură aparte, acesta m-a atras încă de la început prin titlul sugestiv, care m-a făcut curioasă cu privire la conținutul său. Apoi ce am descoperit printre pagini a fost cu mult peste așteptările mele, tematica abordată de autor este aspră, dură și reflectă o societate găunoasă care își poartă pașii murdari peste tot împânzind glasul politic până în pânzele albe. Iar consecințele nu întârzie să apară, răzbunarea are tâișul ascuțit și privirea macabră. Și nu se știe dacă are început sau sfârșit. „Ucigașul din port” e acel tip de lectură care subliniază ideea cum un simplu om poate la un moment dat, în urma unor circumstanțe, să își schimbe felul de a fi și de a vedea lumea cu totul radical, să își redirecționeze toată puterea într-un punct toxic și să ia după sine vieți fără a avea remușcări. E cartea în care umanitatea se disecă în mii de bucați până a se ajunge să nu se mai găsească, rămânând doar acel abis al fricii, neznădejdii, întunecimii dar și a neputinței. Dacă aveți întrebări, cum?, de ce? sau în urma la ce?… vă îndemn la lectură, cartea „Ucigașul din port” are toate răspunsurile.

Citind-o pe Ruxandra Popa. Cartea „Paznicii Întunericului”

Anul acesta mi-am propus să descopăr cât mai mulți autori români contemporani, iar cum editura Petale Scrise are o listă întreagă de autori a căror povești m-au încântat peste măsură, și de această dată am mers la sigur. Lectura curentă a fost tot din portofoliul acestora, o carte nouă apărută intitulată „Paznicii Întunericului”, un fantasy destul de proeminent scris de Ruxandra Popa. Acțiunea acestei cărți a fost explozie vie de evenimente dar și întorsături ce au lăsat semne de întrebare. Totul asezonat cu iubiri ce se caută prin timp și spațiu sfidând legile magiei pentru a se reuni mai puternici ca niciodată. E cartea în care viața ia diverse forme doar pentru a prelungi suflul celor cinci Paznici a Întunericului dar și a Preoteselor lor. Pentru că destinul lor nu se încheie aici…

„(…) Împreună, vor descoperi că salvarea unei lumi nu este deloc ușoară, prețul plătit putând fi chiar propria viață…”

Povestea ne-o înfățișează pe Anisia, o orfană ce este nevoită să îndure umilința părinților adoptivi care printr-o conjunctură stranie au ajuns să aibă grijă de ea. Acum e mare, o tânără în floarea vârstei ce are vise mărețe, însă umbra ce o apasă peste chip îi stopează orice strop de pornire, pentru că se crede un nimeni, pentru că ura celor din jur deja ia ajuns până la oase. Până în ziua când descoperă ceva ciudat, un inel în formă de șarpe pe care îl ia cu sine acasă. Mare îi este mirarea când aceasta constată că salvând această bijuterie viața ei va prinde pentru prima dată sens, conturul unei aventuri ce o va face să-și găsească un scop dar și o valoare. Bijuteria vine însoțită de un protector al acesteia, iar Anisia este pusă în fața faptului că trebuie să-i fie Preoteasă lui Wess, unul dintre cei cinci paznici ai Întunericului. Treptat și celelalte bijuterii făurite de conducătorul Vultur își găsesc gazdele, pandantivul cu corb, cerceii păianjeni, brățara vulpe și bentița cu bufniță, toți se reunesc, protector și protejată pentru a scăpa tărâmul magic de o femeie malefică care are în plan de a-l trezi din morți pe Vultur și a-și răzbuna soarta. Furia acesteia este neîntrecută, forma sa de manifestare este extrem de disctructivă, și practic, în timp toți au avut de pătimit de pe seama ei… acum însă e vremea ca soarta să se rescrie în favoarea Paznicilor și ca lumina să dăinuie în inimile lor. Acum și pentru totdeauna!

Acțiunea se amplifică cu fiecare pagină, uneori am rămas fără aer de atâta emoție iar alte ori am privit visătoare cum iubirea se strecoară și cucerește fără drept de apel. Vine și cuprinde sufletul protector și îl hrănește cu speranță. Pentru fiecare Paznic dragostea a găsit ac de cojoc, și le-a arătat că doar iubind te poți transforma în cea mai bună versiune a ta. Iar la pas încet dar sigur viața fiecărui personaj principal se rescrie într-un scenariu mai înflăcărat decât și-ar fi putut dori. Însă până se așează piesele într-un puzzle final totul e o cursă contra-cronometru, pericolul plutește în aer, magia întunecată străpunge inimile iar planurile diabolice arată că unii se pierde pe sine într-o mare de venin. Iar moartea vine ca o finalitate dar nicidecum ca un sfârșit!

Cartea „Paznicii Întunericului” a fost un fantasy mult peste așteptările mele, Ruxandra Popa mi-a purtat pașii în lumea Reokosos, acolo unde magia dăinuie și acolo unde realitatea se va creiona diferit de data aceasta. Pentru că Paznicii sunt mai pregătiți ca niciodată să-și deschidă inima pentru iubire și în numele ei. Emoțiile lor, sentimentele, trăirile, toate au propria culoare alături de noile Preotese, iar aceste aspecte îi fac să vrea să descifreze și să observe mai bine viața până la ele. Să le valorifice și să-și dorească pe zi ce trece o veșnicie împreună în pofida pericolelor. Cum se desfășoară totul și cine iese învingător, vă invit să citiți, o să râmâneți foarte încântați de plenitudinea textuală. Și cu sinceritate spun că m-am pierdut în alte lumi închipuite lăsându-mă acaparată de fiorii plăcerii dar și a noului cum doar o carte fantasy bună mă poate transpune. Mulțumesc dragă autoare pentru poveste, pentru vibrarea inimii dar și pentru emoția de după lectură!

 

Citind-o pe Mara Eremia. Cartea „Ispita Italianului”

Autoarea Mara Eremia s-a născut în data de 8 martie 1990. Studiile și le-a urmat la Facultatea de Psihologie, iar Masterul în Psihologie Judiciară. Actualmente profesează ca psiholog. Aceasta are un buchet literar destul de impresionant cu povești care mai de care; unele mai incitante ca altele; toate au o intensitate ce acaparează aici și acum. Zilele acestea am încheiat Seria Ispita și parcă aș începe din nou să recitesc aceste minunate volume ce mi-au intrat sub piele. Fiecare carte în parte a avut o avalanșă de evenimente încât pot spune că am visat cu ochii deschiși, am oftat a placere și am vizualizat niște imagini ce mi s-au întipărit pe retină. Totul într-un cadru misterios, senzual și pasional.

Volumul trei „Ispita Italianului” s-a dovedit a fi o carte cu iz italian în care a plutit glamourul, opulența dar și sensibilitatea, acea stare în care inima pulsează a emoție nediluată. Starea ce e primul impuls spre creație, spre creionarea frumosului într-o lume în care sumbrul pândește, într-un timp în care o singură clipă poate sau da viață sau lua acea speranță la mai mult. Sau poate înaripa sau adânci în cel mai mare hău al neputinței. Astfel, „Ispita italianului” e o adevărată provocare mai ales că povestea nu doar reunește mai multe destine, dar și conturează acea verigă simplă a trecerii, a vieții dar și a morții, a nașterii dar și a sfârșitului într-o aură a finalității. O carte ce a dezlegat firul vieții și ia dat avânt printre pagini într-o alertă continuă făcându-mă părtașă la lacrimi dar și la iubire, la pierderi dar și regăsire. Iar eu am râs și am plâns, am fost furioasă dar și le-am dorit eroilor o viață ca în povești, ca în scrierea basmului… și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

„Ti amo con tutto il cuore e posso fare qualsiasi cosa per te. Jada, sei la tentazione dell italiano!”

O avem ca eroină pe Helen Flynn, creatoarea brandului de încălțăminte Jada Shine din New York, cunoscută și ca soră a enigmaticului director al Serviciilor Secrete Scott Flynn. Aceasta din pasiunea sa pentru pantofi realizează magie în sfera modei, toată lumea vrea să poarte creațiile Jada, toți au pe buze frumusețea dar și eleganța acestor opere de artă… însă nimeni nu știe cine e în spatele brandului. Acum mai mult ca niciodată Helen vrea să meargă la Săptămâna Modei din Milano pentru a arăta cine este ea de fapt, din a cui mână iese opera artistică. Chiar în pragul plecării aceasta află de infidelitatea iubitului acesteia, iar acest fapt vine ca o confirmare că trebuie să meargă mai departe fără el, să se avânte în tot ce înseamnă nou fără a mai fi trasă în urmă de o relație toxică. Pornirile sale o surprind și pe aceasta când sare la propriu pe un bărbat super frumos în avion într-un moment de rătăcire. Gustul lui, plăcerea ce i-a transmis-o o face să se înfioare, dar și să realizeze că poate trăi și fără cel ce i-a fost partener câțiva ani. Acum însă punctul prioritar e scena ce o așteaptă la Milano, acolo unde se va prezenta ca creatoare absolută în fața întregii lumi. Șocul vine însă din multe părți, acel „El” e mai aproape decât s-ar fi așteptat, incomoditatea gesturilor o urmăresc dar și tentația de a-i fi din nou în brațe. Mirosul lui o ademenește, senzualitatea gesturilor o face slabă în a lua decizii astfel se trezește împinsă de instincte și îi cedează. Consecințele nu întârzie să apară, regretele sunt pietre de moară iar drumurile se văd încețoșat… astfel, de la săptămâna Modei, Helen nu va mai fi la fel, niciodată. Nici pentru Giulio Tito, unul dintre cei mai doriți italieni din lume, fondatorul brandului Passion Luxury Collection. Nici pentru el…

„Destinul ne-a arătat și o altă fațetă a monedei, pe care abia acum am cunoscut-o.”

Aventura celor doi chiar este o încercare a sorții, e un exemplu viu în care două destine se resping pentru a se reuni mai puternice ca niciodată sudându-se într-un întreg invincibil. Însă până acolo drumul e bătătorit cu dureri urlătoare, spălat cu lacrimi amare, și dezmembrat în mii de bucăți pentru a uni piesele într-un întreg. Atât Helen cât și Giulio Tito vor porni pe un drum anevoios, inițial presărat cu pasiuni zguduitoare ca mai apoi să fie marcat de implicații durerose, de trecut usturător dar și alegeri pe alocuri imature. Însă soarta îi vrea împreună în pofida deciziilor repezite, în pofida preferințelor marcate de alte persoane dar și de jocul perfid al karmei. Atunci când destinul deja le-a fost scris degeaba mai fug, în zadar se ascund ca un laș/ă, toate cărările se adună în una, un traseu ce duce exact spre sufletul pereche ce le este predestinat, fie că acceptă fie se lasă pe mâna acelei forțe ce le-a hotărât în mod fatal și irevocabil tot ce se va petrece în viață. Iar când iubirea alege pentru ei, TREBUIE să accepte aici și acum acele sentimente ce nu le-au încercat încă niciodată până la „El”, până la „Ea”!

„Ispita Italianului” s-a dovedit a fi un volum foarte intens, genul acela de scriere care îți pătrunde în suflet și rămâne acolo. Cartea are la bază o poveste de iubire tumultoasă care ia naștere la înălțime, o dragoste care e departe de a fi ca una din povești, e mai mult o simțire dureros de necesară ce se vrea trăită în doi, o iubire ce ajunge să se sedimenteze doar atunci când este acceptată și pusă în fața sufletului ca pe un altar al adevărului. O iubire ca o dependență sfâșietoare între două inimi ce bat în tandem, legate de un dor chinuitor sfidând timpul și spațiul într-o căutare continuă. Până la acel final fericit. Cartea „Ispita Italianului” este, pur și simplu un volum care îți arată că viața este un drum lung presărat cu piedici, suferințe, dar și momente de vis, dar și cum nimic nu este simplu și nimic nu este întâmplător. O scriere ispititor de incitantă ce pe lângă momentele pasionale va atinge acele note sensibile care vor sublinia puterea și curajul de a merge mai departe, de a prinde aripi atunci când sufletul îți este la pământ. Dacă vă doriți să citiți o carte ispititor de pasională cu o poveste de viață cu un impact puternic, atunci „Ispita Italianului” este perfectă pentru voi, eu o recomand cu mare drag!

Citind-o pe Mara Eremia. Cartea „Ispita Directorului”

Autoarea Mara Eremia s-a născut în data de 8 martie 1990. Studiile și le-a urmat la Facultatea de Psihologie, iar Masterul în Psihologie Judiciară. Actualmente profesează ca psiholog. Aceasta m-a surpins de sărbători cu o minunată carte cu tematică „crăciunistică” iar zilele acestea am fost dată peste cap cu volumul doi al seriei Ispita. Cartea „Ispita Directorului” s-a dovedit a fi o emoție vie încă de la primele pagini ca mai apoi să ia în intensitate și să mă zguduie din temelii; aici printre pagini am simțit durerea, furia, pierderea, trădarea, dezamăgirea, frica dar și iubirea, în toate formele ei mai senzuale. Autoarea a creionat fiecare scenă în cel mai pătrunzător mod, ne-a arătat partea întunecată a unor oameni dar și cum iubirea poate fisura toate barierile inimii în cel mai pasional mod.

„Lasă frica și iubește! Iubirea te poate ucide, dacă nu o ai, și te poate învia, atunci când o ai! … îndrăznește!”

„Nu cred că întunericul este atât de negru, cum spun oamenii. În orice întuneric se poate face lumină, dacă știi să apeși butorul corect. De multe ori, am crezut că viața este grea. Nu este adevărat! Noi o facem să pară așa. Nu știm ce vrem și nici pe cine vrem.”

Dacă în primul volum aflăm povestea Președintelui David Beck și a Darinei Clark, o înșiruire de momente la limită dar și descărcări senzuale duse la nivel de artă, volumul doi ne pune pe tavă istoria prietenei Primei Doamne, Evelin More dar și a lui Scott Flynn, directorul Serviciilor Secrete de la Casa Albă, om de încredere dar și un titan în a-și stăpâni orice emoție, orice pornire într-o lume în care pericolul pândește la orice colț. Lanțul evenimentelor se precipită atunci când Evelin află că soțul o înșeală iar ea urmărește mută spectacolul infidelității acestuia, acum realizează că viața ia trecut pe alături iar ea practic a luat mici fărâmituri de la existența proprie. Într-un moment de slăbiciune combinată cu alcool aceasta sare la pieptul enigmaticului Scott, îl dorește, îl cere însă… este refuzată și simte încă o dată că nimeni o vrea. Dezamăgirea îi intră în sânge, convingerea că nu este bună ca femeie i se așează pe umeri iar ea alege să păstreze o distanță sigură de toți bărbații, mai ales de el. Însă focul din inimă o arde, curiozitatea de a fi măcar o noapte cu el o împinge în brațele lui intrând fără să vrea în cel mai delicios joc al seducției.

Pe cât de dornică nu ar fi să-și înceapă o nouă viață, Evelin clachează atunci când trecutul o ajunge din urmă, pierderile proprii o coboară iar coșmarurile prind să o acapareze în totalitate atât când luminile se sting dar și atunci când pornește la pas ușor dar sigur în viața lui Scott. Acesta este mânat de dorința de a o proteja îndepărtând-o de el, dar și a o ține aproape, deoarece simte că o vrea prin orice por, în pofida pericolelor la care o supune. Ajung ambii să fie doi orbi ce se plimbă prin întuneric neconștientizând faptul că oricând ar putea să se rătăcească în propria întunecime, ea- cu un trecut nesigur, el- cu un trecut umbrit de secrete, conspirații și moarte. Prezentul lor e pecetluit de poziția pe care o are fiecare, însă pe cât de încinsă nu ar fi lumea serviciilor secrete puterea celor doi parcă ia amploare unindu-i într-o poveste comună plină de pasiune îmbinată cu pericol. Combinația fatală pentru ca două inimi să se alipească într-o alianță invincibilă și de lungă durată.

„Sunt secrete pe care mai bine le-aș lua cu mine în mormânt, însă din ce mă străduiesc să le ascund, din aceea, acestea vor să iasă la iveală. Și totul începe de când apare ea în viața mea, Evelin More.”

Cartea „Ispita Directorului” a fost o lectură seducătoare, cu scene pasionale, dar din care nu lipsește acțiunea, suspansul și, desigur neprevăzut care pândește la orice colț. Mara Eremia a creionat personaje interesante, cu personalități intense și curaj, care au stârnit curiozitatea încă de la primele fraze și nu au dat răgaz cititorului de rând să-și liniștească sufletul. Printre emoțiile vii, patosul și dramele au creat un parcurs al cărții neașteptat de incitant, am iubit iubirea personajelor principale dar și am admirat din umbră acea maturitate de a lua decizii. De a accepta într-un final că viața se trăiește aici și acum. Ce pot să mai spun e că ispita Directorului a avut părul roșu și o fire mult prea hotărâtă în a lua în mâini puterea prezentului încât nici un avertisment nu a mai contat atunci când două inimi au zis da, atunci când limbajul trupului a avut același vocabular, și atunci când sclipirea din ochi a fost confirmarea la mai mult. Și textul a curs, arătând că ea este lumină, iar el întuneric, că ea este zi… iar el noaptea ce o va învălui în grijă, seducție, iubire infinită. Și toate acestea asezonate cu taine de stat, cu momente de amenințare dar și cu gustul amar al morții într-un cadru al Scenii Politice ale Statelor Unite. Romanul „Ispita Directorului” este o carte cu o acțiune la limită ce îți taie respirația, cu prestații fierbinți creionate cu dibăcie dar și cu personaje pe care le îndrăgești instantaneu. E o carte pe care o recomand cu mare drag! Vai, atât de mult îmi place!

Citind-o pe Lara S. Moon. Cartea „Intens”

Lara S. Moon este o autoare româncă, care a scris pentru prima oară la vârsta de cincisprezece ani o poveste de dragoste inocentă, al cărei manuscris neprelucrat se află încă în casa părintească. A regăsit această pasiune după douăzeci de ani de la prima experiență și a făcut-o cu „Intens”, primul volum din seria cu același nume. Pentru câțiva ani a scris în secret, doar pentru propria plăcere, decizând recent să împărtășească cititorilor cărțile ei. În prezent sunt finalizate și în proces de editare cele patru volume ale seriei Intens, seria Predestinat, cu cele două volume ale sale, și două romane independente, iar pe masa de lucru așteaptă să-și găsească deznodământul încă patru povești, dintre care una constituie o provocare uriașă chiar și pentru autoare, fiind un fantasy plin de personaje mitice. Îi place să creeze personaje feminine, frumoase, independente, și masculi alfa, sexy și protectori. Adoră poveștile cu happy-end, însă pentru unele dintre ele găsește mai potrivit un final dramatic. (sursa: din arhiva autoarei)

Cartea „Intens” de Lara S. Moon este primul volum din Seria Intens, volum ce ne derulează un film cu adevărat plin de conținut dar și imagini de o forță acaparatoare cum rar întâlnești. Chiar dacă natura cărții e una erotică momentele pasionale sunt creionate în așa fel încât simți că trăiești energia vibrantă fără a te simți în plus, ba din contra, citind pulsezi a emoție vie parcă luând de la această scriere tot ce e mai frumos.

„Cum a apărut Rose în viața mea și de ce mă aflam eu în acea zi în cafenea, sunt întrebări la care eu nu am răspuns. Cert este că din momentul în care am văzut-o, înainte ca ea să iasă pe ușă, am rămas blocat în fața cafenelei. (…) Mi-a fura inima din prima secundă și nimic nu m-a făcut mai fericit până acum. A luat-o și a îngrijit-o cum a știut mai bine, iar din acel moment am renăscut.”

O avem ca eroină pe Rose Portam, o tânără determinată să reușească pe cont propriu într-o lume a bărbaților. Aceasta însă este umbrită de o relație anostă cu un partener absent complăcându-se din obișnuiță într-un cadru mult prea șters. Acum însă simte că trăiește din nou o dată cu apariția fulgerătoare a masculului alfa Jack Stone. Acesta o răvășește ca o furtună în plină vară iar ea, Rose, nu-i poate rezista. Însă vrea să fie corectă cu ea însăși și înainte să își dea frâu liber emoțiilor găsește curajul de a spune „stop” relației ce a epuizat-o de energie și deschide o nouă filă pentru tot ce înseamnă azi și… mâine. Însă nu-i este ușor, retrospectiva anilor ce au trecut o apasă pe suflet, dezamăgirile o răvășesc… însă Jack e mai pregătit ca niciodată să-i aline suferința și să o lase să se deschidă semeni unei flori în plină desfătare. Astfel, iubirea lor este ca un balsam ce le unge sufletele ambilor eroi ai cărții, iar pasiunea devine din ce în ce mai aprinsă iar contopirea tot mai vie. Pe zi ce trece atmosfera dintre cei doi e tot mai încinsă, practic ajung să simtă o respirație la unison iar despărțirea îi doare, astfel decid să pășească fără rețineri într-o relație pe care o doresc cu ardoare. Își permit să trăiască la cele mai înalte cote iubirea, dăruirea trupească și împlinirea prin descoperirea sexualității unul altuia. Momentele intime le sunt jurăminte mute iar senzualitatea mișcărilor sunt artă în ochii privitorului.

Și totuși, momentele tensionante se simt în aer. Trecutul îi ajunge din urmă iar rănile vechi se deschid atunci când se așteaptă mai puțin – cumva, fiecare are cicatricile lui sufletești și ajung să fie cel mai bun medicament unul pentru celălalt. Din umbră însă sunt urmăriți de chipuri meschine iar tot ce le pregătește soarta doar le demonstrează cât de puternici pot fi doar împreună, unul pentru altul, Rose și Jack într-un scenariu nou scris, în care el și ea sunt proprii făuritori de frumos. În care el bărbatul îi pune sufletul în palme și merg mână în mână pe drumul vieții mai pregătiți ca oricând să simtă gustul zilei dar și plenitudinii unei relații complete.

Cartea își justifică titlul, pasiunea pulsează iar momentele erotice explodează de culori într-o aură de atingeri și clipe înflăcărate. Căldura mângâierilor ajunge să frigă iar privirea începe să dezbrace nu doar hainele, ci și străfundurile sufletului. Intimitatea sparge barierile iar inimile celor doi se dedică scopului de a fi una pentru alta exorcizând acel timp mort în care atât Rose cât și Jack s-au complăcut într-un tablou inert. Acum și aici se scrie povestea lor, un legământ al iubirii pentru totdeauna.

„Intens” este o scriere matură pentru oamenii fără prejudecăți. O carte plină de emoții adunate pe hârtie care te prinde printre file și nu te mai lasă. Ești un urmăritor al unui film derulat și întreținut de imaginație în care acțiunea te atrage, te incită și îți intră sub piele. Lara S. Moon a reuşit să-şi pună bucăți din suflet în viețile personajelor, să contureze caractere şi să se detașeze de poveste fix la momentul potrivit lăsând cititorul de rând să-și poarte mintea într-un flash emoțional alături de eroii cărții. Aspectul erotic al cărții a fost sarea și piperul ce a dat întregii scrieri o forță de atracție aparte. Iubirea a tronat, a dat un scop vieții îndemnând inimile tuturor într-un punct al completării reciproce. El pentru Ea, și viceversa. „Intens” s-a dovedit a fi o carte tulburătoare, cu o poveste de viață marcantă și o iubire ce-ți taie răsuflarea. La propriu. Vă las pe voi să aflați cum s-au derulat lucurile între Rose și Jack, pentru că nu vreau să vă răpesc plăcerea lecturii, pot doar să vă spun că un „te iubesc”, este începutul a tot, și că acolo unde este dragoste este și viață!

Citind-o pe Raluca Sferle. Cartea „Tânărul Prinț.” V-II din Seria Profeția

Raluca Sferle s-a născut la Oradea, din liceu fiind pasionată de informatică, astfel că mai târziu a dat la facultatea de inginerie, profil TI, finalizând masterul de Management în Tehnologia Informației. În timpul anilor de facultate a scris romanul de „Tânăra războinică„, debutând în anul 2020 la editura Virtuală. În primăvara anului 2021 a lansat un nou roman fantasy, intitulat „Vânătorul nopții„. Tot în același an, a lansat „Inimă încătușată„, iar în 2022 a publicat al doilea volum din „Tânăra războinică” intitulat: „Tânărul prinț„.

Pentru acest articol autoarea Raluca Sferle menționează: ” Duologia „Tânăra războinică” și „Tânărul prinț” a fost schițată pe când încă eram la liceu. Știam cum urma să se termine încă de când am început să scriu la ea. Aveam idei noi aproape în fiecare zi, iar aventura protagoniștilor mei începea să prindă un contur clar. Sentimentele Esterei curgeau și se legau frumos de evenimentele prin care trecea. Atât de prinsă am fost în poveste încât nu am putut abandona scrisul nici măcar în timpul cursurilor. Scriam fără oprire în pauze, cursuri, sesiuni și vacanțe. Îmi amintesc că am început la al doilea volum iarna și am scris-o cap coadă în aproximativ patru luni. Încă nu publicasem primul volum, așa că-mi era ușor să modific dacă ceva nu părea să se lege, dar din fericire istorisirea a curs lin. Poate nu știați, dar am fost tentată să dau un altfel de final, unul nu prea fericit. Dar am crezut că ei merită o șansă. În ciuda provocărilor, nu am vrut ca în final relația celor doi să ajungă una cu pământul. Cum nu aveam în plan să continui duologia, am zis că finalul poveștii e unul potrivit. Nu m-am înșelat, dar am greșit când am spus că povestea lor se termină în acel punct. Din contră, abia din acel moment începea aventura lor. Ah, pe când scriam nu aveam în plan să public, deoarece pasiunea mea pentru scris era un secret pe care nu voiam să-l dezvălui lumii. Editoarea mea și prietenii apropiați mi-au schimbat părerea. Cu fiecare carte pe care am terminat-o, am învățat ceva nou. De la acest volum, am învățat să am mai multă încredere în munca mea și aprecierile celor apropiați.”

Volumul „Tânărul Prinț” din Seria Profeția reunește istoria, trecutul cu prezentul într-o poveste foarte bine scrisă; printre pagini se strigă gloria dar și sacrificiul, se formează viața cu bune și rele dar se descoperă și acele sentimente ce vor reîntregi o operă a unei autoare ce mi-a devenit dragă prin scrierile sale. Cartea a surprins nu doar prin povestea eroinei cărții ci și printr-o construcție textuală total diferită de alte cărți citite de mine, aici și acum am văzut imaginile cum luau viață chiar sub ochii mei pulsând a acțiune, a dorințe înflăcărate și aspirații către o îndeplinire definitivă a unei preziceri finale ce s-au va aduce pace sau va provoca iadul pe pământ. Iar toate acestea reunite într-o luptă interioară în care protagonista cărții va avea cu sine, cu visele sale destrămate dar și sentimentele profunde ascunse adânc în suflet. Tăinuite de curioși. Ferită de ochii tuturor. Singură. Pustie. Dornică de liniște. De pace. De împlinire…

„Privesc apa liniștindu-mă. Mi-am găsit un moment de pace și mă bucur de el. Inspir cu nesaț aerul proaspăt și hrănitor cât mai pot. (…)”

Din nou și din nou Estera Merini este prinsă în legământul Profeției; visele parcă i se adună în unul iar emoțiile o țin ca într-o menghină. Dacă în primul volum a scăpat ca prin urechile acului de nimiloșii asasini dar și temutele capcane ale unor regi nebuni de această dată ea se avântă cu o mai mare râvnă într-un război ce va zgudui istoria și va rescrie totul de la ea și după aceasta. Acum însă e timpul ei, momentul care prinde contur o dată ce tânăra noastră își ia soarta în mâini și luptă împotriva curenților pentru ca pacea să dăinuie. Însă nimic nu e ceea ce pare, războinicul Iosua o săgetează cu privirea, prințesa o repede cu replici acide iar colegii de la Academie văd în ea o intrusă, una care nu are sânge de luptătoare; și totuși, Estera e departe de a se simți inferioară. Luptă singură pentru statului ei, pentru creditul care i la dat regele atunci când a ales-o pe „Ea”, unica.

„Plângi, dar apoi ridică-te și luptă.”

 Tânărul prinț Iosua încearcă în fel și chip să-și mențină poziția dar și să ducă la bun sfârșit sarcina defunctului său tată, însă nu-i este ușor, comploturile se țes ca o pânză de păianjen în care oricând poți cădea. Iar relația sa cu prințesa regatului nu îl avantajează în nici un fel, secretele parcă strâng de gât iar ignorarea emoțiilor fac din acesta o furtună gata să doboare totul în cale. Iar într-un plan secund Estera trebuie să-și înfrunte temerile pentru ca națiunea să dăinuie, ca moartea să se potolească și să nu se mai răsfrângă asupra celor nevinovați. Însă până atunci e cale lungă, acum și aici eroina noastră trebuie să-și adune forța și să-și clădească caracterul pentru a înfrunta toate obstacolele ce i-au fost pregătite de soartă. Și vă asigur, nu au fost puține. Ba chiar unele cu mult peste puterile ei, însă sclipirea aceea din sufletul Esterei a făcut-o să vadă în ansamblu problemele, să le înfrunte cu mâinile goale și cu spreranța unei reînoirii prin dăruire proprie.

„Îmi șterg cu podul palmei lacrimile care-mi cad pe obraz. Voi supraviețui.”

Volumul „Tânărul Prinț” mi-a intrat sub piele la propriu, de această dată mizele au fost mult mai mari iar sacrificiile mai dureroase. Natura acestei povești a fost de o intensitate răvășitoare ca și determinarea eroilor de a trece peste obstacole plătind prețul cel mai mare. Dacă prima carte am citit-o dintr-o suflare, pe aceasta am prins-o chiar pe nerăsuflate, dorind cu ardoare să văd partea de finalitate, un sfârșit pe care mi l-am creionat în minte ca fiind liniștit, ca o ploaie răcoroasă într-un anotimp secetos. Avem parte de numeroase răsturnări de situație, conspirații, trădări dureroase, alianțe neașteptate, planuri mișelești făcute pe la colțuri, evenimente terifiante, dar și momente în care inima face o pauză de respiro căutând acea luminiță de la capătul tunelului. Și o găsim pe ea, Estera, tânăra care va fi salvare pentru mulți, va fi alinare pentru alții și jumătate din inimă pentru acel „El”. Însă toate la timpul potrivit. Mie îmi revine sarcina de a vă îndemna la lectură, o să rămâneți profund impresionați de această scriere. De ce? Deoarece prin suspans, aventuri, pasiuni, mistere dureroase și revelații răvășitoare, Seria Profeția, mi-a demonstrat că are toate atributele celei mai reușite duologii fantasy citite de mine.  Cum se desfășoară totul și cine iese învingător, te invit să citești singur/ă. Nu vei regreta, garantat!