Dacă aș putea fi oriunde în această clipă, dacă aș putea fi acolo și aici, dacă… Prin fața ochilor îmi trec momente, secunde ce am aparținut, sau am plutit în derivă, am fost de ieri trăind din azi, am căutat în mâine o mireasmă de alaltăieri, am vrut din zi să preschimb noaptea și am cerșit din iarnă măcar o parte din vară. Am tins spre divin dar am dat de gloata dezolanței. Am avut momente de glorie dar am gustat-o amar. Și din cele momente în care am tăcut când trebuia sa strig, și momente în care am strigat … dar trebuia sa tac. Am avut clipe fugare de care trebuia să mă țin și zile pe care le-am gonit cu înverșunare chiar dacă erau vitale. Am scurtat timpul parcă aș mai fi avut de undeva și am renunțat la tot pentru nimic. Am fost momente în care am căutat și nu am găsit, și din acele clipe pe care le-am găsit dar le-am dat cu piciorul. Și mai sunt… dar la ce folos.
Momente în care am râs în timp ce plângeam dar și momente în care am plâns de bucurie dar să râd nu-mi ieșea. Am avut de toate. Vulcane arzând și focuri mocnind. Am adunat în timp egoism și tandrețe, dar și singurătăți ce-mi taie în oase. Și cele în care doar inima mi-a urlat în surdine și gura a strâns în agonie. Momente în care am scrâșnit din dinți și am mers împotriva tuturor. Și nimeni nu a fost măcar să-mi întindă o mână.
Au fost momente în care am înțeles din priviri, și din celea care nici o sută de cuvinte nu m-au convins. Da, clipe, chiar dacă efemere, m-au întărit, m-au purtat precum o umbră în neantul care mi-a dat morale, care mi-a dat de gândit și care mi-a umplut inima și mi-a dresat nechibzuința, mi-a curs lacrima amară și a făcut din mine o luptătoare pe viață. Și nu din praf ci din visele care curg din mine precum apa din izvor.
Am adunat momente, clipe lungi, emoții mici, secunde scurte amalgamuri ce m-au răscolit până în adâncuri, am colecționat cât se putea și poate peste, am, și le voi păstra în inimă-ntr-un colțișor, pentru că sufletul îmi cere a cerne cuvinte, pentru a fi o făuritoare a unui crez scriitoresc, un gând a unei visătoare netrecătoare. A unei păsări ce vrea să cuprindă cerul și libertatea, a unui suflet dornic de iubire, de strălucirea momentului și de gânduri ce vor să fie înșirate frumos pe foaie prin penița vremii și a voinței de a lăsa în fața ochilor momente de memorie …
Sursa foto: pinterest.com
Vorbe pentru suflet... 