Viața e scurtă!

Viața e scurtă. Și trebuie să avem abilitatea de a alege.

Să poți alege să un film bun, o carte reușită.

De a avea abilitatea de a fi un om bun, și puterea de a rupe o relație proastă. De a privi dincolo de suflet….Sunt atâtea de făcut…..dar timpul se scurge.

Să avem dârzenia de a lăsa o treabă ce nu merge. Să plecăm atunci când vrem, să nu căutăm răspunsuri acolo unde ele nu sunt, viața le așează pe toate mai bine decât ne imaginăm.

Cât de multe sunt de făcut. Dar timpul e mai prețios…..și trece!

Să mâncăm bine. Să dormim suficient.

Să prețuim aproapele, și momentele fericite.

Să ne oprim și să privim mai bine la ce, la copii ce se joacă, la cuplurile ce se iubesc, să admirăm apa și viața.

Muzica a devenit un dușman al nostru, ea se impune, intră  vulcanic la suflet, nu mai e ce a fost.

Calculatoarele au o influență continuuă, sclipesc nocturn ca fantomele, și ademenesc ca târgurile orientale.

Răscolești, cauți, cauți, ești confuz.

Și, găsești ceva, încerci să-ți atribui, nu iese, abandonezi, iarăși cauți, găsești ceva, cedezi.

Gânduri comune.

Cuvinte comune.

Vieți trăite la comun. Rutină.

Nu! Viața e prea scurtă.

Și doar cărțile sunt delicate.

O iei de pe raft, o frunzărești, …și ea cu adevărat răscolește!

Ea nu îți intră în suflet fără îndemn. 

Stă pe raft, în liniște, așteaptă, când va fi luată în mâini calde. Atunci se va destinde.

Dacă ar fi și cu oamenii la fel.

Suntem mulți. Pe toți nu poți să-i răsfoiești.

Chiar și pe o singură persoană. Chiar și pe apoapele tău. Chiar și pe noi.

Viața e scurtă!

Ceva se va descoperi și singur!

La unele lucruri ne impunem reguli.

La restu nu ne rămâne timp.

Viața te pregătește,….te surprinde,….te lovește,…te ridică,…îți dă șanse,…îți fură timpul,….dar nu te întreabă!

Legea e una: Prețuiește viața, mortalizează momentul, bucurăte de tot ce e frumos!