Odată, demult, pe malul unui lac, o broscuță se odihnea în tihnă. Dar, iată, că lângă ea își face apariția un scorpion „roșu” de furie că nu putea ajunge de cealaltă parte a lacului.

– Nu vrei să mă treci pe celălalt mal ? o întrebă scorpionul pe broscuță.

– Nici gând, îi răspunse ea. Ai să mă înţepi și am să mor.

– Ei, nu fi proastă! Dacă mori tu, voi muri și eu. Doar știi că nu pot înota.

Broscuța nu mai stătu mult pe gânduri și fu de acord să-l treacă lacul. Numai ce ajunge pe la jumătatea apei când simte înțepătura mortală a scorpionului cocoțat pe spatele ei verde și alunecos și, cu ultimele puteri, îl întreabă:

– De ce ai făcut asta? Vei muri și tu odată cu mine.

În timp ce se îneca, scorpionul îi răspunde:

– Pentru că nu m-am putut abține, așa mi-e felul.

Notă: Ce-mi mai rămâne să vă spun, cum bine știți așa ceva se întâmplă dese ori și în viața noastră, mulți „nu se pot abține”, de la rău, de la bârfă, de la invidie, de la înjurături, de la intrigă și alte relații toxice. Câți oameni sunt buni tot atâția sunt care își folosesc existența pentru și în scopuri distructive, și mai ales fără un sens. Deși știu că vor provoca mult rău, nu se pot abține să-l facă pentru că așa le e firea, un fel de afi. Deci ai grijă pe cine cari în spate! S-ar putea să fie distrugător.

Sursa foto: pinterest.com